Lucas 2
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA
1 Che tak i ʼij-le, are i ʼatz laj ʼatol tzij are i ma Augústo César. Ire xresaj li jun ʼatbal tzij chi ʼis ca tzʼibax qui bi i winak pa qui tinimit, ronojel tak i tinimit chi ʼo puʼab ire.
1 Naqueles dias, foi publicado um decreto de César Augusto, convocando toda a população do Império para recensear-se.
2 Ile are i nabe rakan chi xu ʼan i ʼatbal tzij-i. Are xu ʼan ile, are i ma Cirénio are i gobernador pa jyub Síria.
2 Este, o primeiro recenseamento, foi feito quando Quirino era governador da Síria.
3 Conojel i winak ʼis que ʼe ʼuri chu tzʼibaxic qui bi pa tak tinimit pa je petnak wi i catit qui mam.
3 Todos iam alistar-se, cada um à sua própria cidade.
4 I ma Jose, jekel pa tinimit Nazaret, chi u cwenta i Galiléa. Ire, u muk u xiquin can i rey mam David. Rumal i ʼatbal tzij chi xel lok, ʼo ni u chac ca ʼe pu tinimit pa alaxnak wi i mam David ujer. I tinimit-le are i Belen, u cwenta i jyub Judéa. Xe ʼe ʼuri i ma Jose pa Belen junam ruʼ i al-Mariy chi yatal chic che chi rixokil. Are xe ʼec, i al-Mariy iwab winak chic.
4 José também saiu da Galileia, da cidade de Nazaré, e foi para a Judeia, até a cidade de Davi, chamada Belém, por ser ele da casa e família de Davi,
5 — ausente —
5 a fim de alistar-se com Maria, sua esposa, que estava grávida.
6 Are je ʼo pa tinimit Belen, xu rik u ʼij chirij i ali-le;
6 E aconteceu que, estando eles ali, chegou o tempo de ela ter a criança.
7 chila xqʼuiji wi i nabe racʼal, ral ala. Ique n-xqui rik ti qui qʼuijibal pa meson, rumal-i i al-Mariy xa xu pasij i racʼal pa tak cʼul, y xu cotzʼba pu waybal chicop.
7 Então Maria deu à luz o seu filho primogênito, enfaixou o menino e o deitou numa manjedoura, porque não havia lugar para eles na hospedaria.
8 Nakaj che i tinimit Belen, je ʼo juban aj chajil chij pa tak ʼes, que tijin chu chajixic qui chij chaʼab.
8 Havia, naquela mesma região, pastores que viviam nos campos e guardavam os seus rebanhos durante as vigílias da noite.
9 Xak teʼet, jun ángel re i Kajwal Dios xwinakir chiquiwach. Xak i u chomal i Kajwal Dios lic ca walchʼin chiquij chiquiwach. Ique lic xqui xij quib.
9 E um anjo do Senhor desceu aonde eles estavam, e a glória do Senhor brilhou ao redor deles; e ficaram tomados de grande temor.
10 I ángel xu bij chique: —Mi xij iwib. Yin xa col in bij jun ʼutz laj tzij chiwe chi ʼis que quicot ni winak rumal.
10 O anjo, porém, lhes disse: — Não tenham medo! Estou aqui para lhes trazer boa-nova de grande alegria, que será para todo o povo:
11 Woʼor xalax jun Toliwe pa Belen, chi u tinimit can i mam David ujer. Are i chatal rumal i Dios: i CRISTO, chi Kajwal.
11 é que hoje, na cidade de Davi, lhes nasceu o Salvador, que é Cristo, o Senhor.
12 Are i cʼutbal-re chiwe chi katzij i quin bij, we qui tzucuj, qui rik ni acʼal cotzʼbam pa jun u waybal chicop, pasim pa tak cʼul. (Queje ile xu bij i ángel chique.)
12 E isto servirá a vocês de sinal: vocês encontrarão uma criança envolta em faixas e deitada em manjedoura.
13 Are xoʼon ile, xak teʼet xe winakir uqʼuial ángel aj chicaj ruʼ i jun. Ique, que tijin chu cojic u ʼij i Dios; xqui bij:
13 E, de repente, apareceu com o anjo uma multidão do exército celestial, louvando a Deus e dizendo:
14 — ausente —
14 “Glória a Deus nas maiores alturas, e paz na terra entre os homens, a quem ele quer bem.”
15 Are xqui bij ile, xe tzalij chic chicaj; teʼuri i aj chajil chij xqui bij chiquiwach: —Jo pa Belen, cakilbej re wach i xa ʼanic chi u ʼalijinsam i Kajwal Dios chake —xqui bij.
15 Quando os anjos se afastaram deles e voltaram para o céu, os pastores disseram uns aos outros: — Vamos até Belém e vejamos os acontecimentos que o Senhor nos deu a conhecer.
16 Teʼuri i je aj chajil chij xe ʼe paʼanem cʼa Belen. Are xe uponic, xqui rik i al-Mariy ruʼ i ma Jose, xak i acʼal cotzʼbam pu waybal chicop.
16 Foram depressa e encontraram Maria e José, e a criança deitada na manjedoura.
17 Are xquilo xqui bij chique i je ʼo chila wach i u bim i ángel chirij i acʼal-le.
17 E, vendo isso, divulgaram o que lhes tinha sido dito a respeito deste menino.
18 Conojel i xe tawic lic xqui bisoj wach i xbix chique cumal i je aj chajil chij.
18 Todos os que ouviram se admiraram das coisas relatadas pelos pastores.
19 I al-Mariy toʼ xu ta wach i xqui bij. Xu cʼol i qui tzij pu cʼux; toʼ xu chʼobo.
19 Maria, porém, guardava todas estas palavras, meditando-as no coração.
20 I je aj chajil chij xe tzalij chic pa i je petnak wi. Are xe ʼec, que tijin chu cojic u ʼij i Dios; xqui bij chi lic nim u ʼij, rumal ronojel i qui tom, xak i quilom. Xeʼelok lic katzij pacha i u bim i ángel chique.
20 E os pastores voltaram, glorificando e louvando a Deus por tudo o que tinham ouvido e visto, como lhes tinha sido anunciado.
21 Xel wajxakib ʼij, xqui coj i retalque i aj Israel winak che u chʼacul i acʼal; are ʼuri xqui ya pu bi A-JESUS. Are u bi ile chi bital che i al-Mariy rumal i ángel, are cʼa maja ca qʼuiji i yobil chirij.
21 E ao se completarem oito dias, quando o menino foi circuncidado, deram-lhe o nome de Jesus . Esse nome tinha sido dado pelo anjo, antes de o menino ser concebido.
22 Are xtzʼakat u ʼij i ixok Mariy, xe ʼe pa Jerusalen, quiqui ʼanbej rawasil re u walijic, pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij re i mam Moises. Xe ʼe chu jachic i acʼal che i Kajwal Dios.
22 Passados os dias da purificação deles segundo a Lei de Moisés, levaram o menino a Jerusalém para o apresentar ao Senhor,
23 Queje xqui ʼan ique ile rumal i tzij-i chi tzʼibtal can chupam u ʼatbal tzij i Kajwal Dios; queje iri cu bij: “Are calax i nabe acʼal, we ala, ʼo u chac ca jach na puʼab i Dios.” Queje ile tzʼibtal canok.
23 conforme o que está escrito na Lei do Senhor: “Todo primogênito será consagrado ao Senhor.”
24 Rumal ʼuri, xe ʼe chu sujuxic queb palomax o xi n-taj, queb ixcucu, pacha i cu bij u ʼatbal tzij i Kajwal Dios.
24 E também foram para oferecer um sacrifício, segundo o que está escrito na referida Lei: “Um par de rolinhas ou dois pombinhos.”
25 ʼO jun mam jekel chila pa Jerusalen, mam Simeon u bi. Ire ʼutz laj mam, lic u yom rib puʼab i Dios. Ire royʼem chic i tobal que i aj Israel winak. I mam-le, lic ʼo u Tewal i Dios ruʼ.
25 Em Jerusalém havia um homem chamado Simeão. Este homem era justo e piedoso e esperava a consolação de Israel; e o Espírito Santo estava sobre ele.
26 Rumal u Tewal i Dios, retaʼam chi n-ca cam ta tan, cʼa cril ni u wach i Tolque, i jun chi u bim i Kajwal Dios cu tak na lok.
26 Ele tinha recebido uma revelação do Espírito Santo de que não morreria antes de ver o Cristo do Senhor.
27 I mam-le xoc pa rachoch i Dios, ucʼam rumal u Tewal i Dios. Are ʼuri i ma Jose i ati Mariy xak qui cʼamom bi i a-Jesus pa rachoch i Dios, chu ʼonquil che pacha i tzʼibtal can chupam u ʼatbal tzij i mam Moises.
27 Movido pelo Espírito, ele foi ao templo. Quando os pais trouxeram o menino Jesus para fazerem com ele o que a Lei ordenava,
28 Are ʼuri i mam Simeon xu ʼaluj i acʼal pu ʼab, xu cʼamwaj che i Dios, y xu bij:
28 Simeão o tomou nos braços e louvou a Deus, dizendo:
29 — ausente —
29 “Agora, Senhor, podes despedir em paz o teu servo, segundo a tua palavra;
30 — ausente —
30 porque os meus olhos já viram a tua salvação,
31 — ausente —
31 a qual preparaste diante de todos os povos:
32 (Queje ile xu bij i mam Simeon.)
32 luz para revelação aos gentios, e para glória do teu povo de Israel.”
33 I ma Jose, xak i u chuch i a-Jesus, xqui bisoj wach i xqui ta, chi xbix chirij i acʼal.
33 E o pai e a mãe do menino estavam admirados com o que se dizia a respeito dele.
34 I mam Simeon xu tzʼonoj i ʼutz re i Dios piquiwi. Are ʼuri xu bij jun tzij che ixok Mariy, chi u chuch i acʼal. Xu bij: —I acʼal-i, yatal chakaxol man cu ʼalijinsaj na pachin je re i Dios, xak pachin ne te re. Rumal ire, je qʼui ni aj Israel que totaj na, xak je qʼui xa que tzak pa tojpen rumal. I acʼal-i col u cʼutu u choʼab i Dios, tobal na que i winak, xui-ri, je qʼui quiqui xutuj ni tobal-que le.
34 Simeão os abençoou e disse a Maria, mãe do menino: — Eis que este menino está destinado tanto para ruína como para elevação de muitos em Israel e para ser alvo de contradição,
35 Queje ile, quiqui ʼalijinsaj na wach i mer qui nojbal. Xui-ri yet, coc i bis pa cʼux pacha chʼichʼ coc ruʼ awanima. (Queje ile xu bij i mam Simeon che.)
35 para que se manifestem os pensamentos de muitos corações. Quanto a você, Maria, uma espada atravessará a sua alma.
36 Xak ʼo jun tit ʼo chila, tit An u bi, chi ajbil u tzij i Dios. Ire u miʼal i ma Fanuel, chi u muk u xiquin can i mam Aser. I tit An-le, nim laj winak chic. Are cʼa ali, xcʼuliʼic, y xcucʼaj quib wukub junab ruʼ i rachijil.
36 Havia uma profetisa, chamada Ana, filha de Fanuel, da tribo de Aser. Ela era bem idosa, tendo vivido com o marido sete anos desde que tinha se casado.
37 Teʼuri, xmalcanij canok, y ʼo chic ochénta y cuátro junab che. Ire n-kas ta xel pa rachoch i Dios, ca tijin chu cojic u ʼij i Dios chi paʼij, chi chaʼab; ʼolic n-cu tij ti u wa xa rumal u tzʼonoxic che i Dios.
37 Agora era viúva de oitenta e quatro anos. Ela não deixava o templo, mas adorava noite e dia, com jejuns e orações.
38 Are ʼuri ire-le xtejeb pan cuʼ i u kajaw i u chuch i a-Jesus, y xu tioxij che i Dios rumal i acʼal-le. Teʼuri xu paxsaj u tzijol i acʼal chique conojel niʼpa i aj Israel winak chi coyʼem i quelsaxic piquiʼab i aj Róma.
38 E, chegando naquela hora, dava graças a Deus e falava a respeito do menino a todos os que esperavam a redenção de Jerusalém.
39 I ixok Mariy, i ma Jose, are xe utzin chu ʼonquil pacha usucʼ u ʼatbal tzij i Kajwal Dios, xe tzalij ʼuri pa qui tinimit Nazaret, chi pa jyub Galiléa.
39 Depois de terem cumprido tudo conforme a Lei do Senhor, voltaram para a Galileia, para a sua cidade de Nazaré.
40 Chila xqʼuiy wi i acʼal; xqʼuiji u choʼab, xqʼuiji u nojbal, xak i rutzil i Dios lic ʼo puwi.
40 O menino crescia e se fortalecia, enchendo-se de sabedoria; e a graça de Deus estava sobre ele.
41 I u kajaw i u chuch i a-Jesus, ronojel junab que ʼe pa Jerusalen chi rilic i nimaʼij páscua.
41 Todos os anos os pais de Jesus iam a Jerusalém, para a Festa da Páscoa.
42 Are ʼo cablajuj junab che i a-Jesus, xe ʼe pa Jerusalen, pacha ʼax quiqui ʼan wi pa nimaʼij.
42 Quando ele atingiu os doze anos, foram a Jerusalém, segundo o costume da festa.
43 Xqʼuis i nimaʼij, xe tzalij lok, xui-ri, xcanaj i a-Jesus pa Jerusalen. I u kajaw u chuch n-xqui na taj we xcanaj canok;
43 Terminados os dias da festa, ao regressarem, o menino Jesus ficou em Jerusalém, sem que os pais dele o soubessem.
44 xqui bij ique, xa teren li cuʼ i rachiʼil. Xqui chʼij jun ʼij, toʼ queje ile xqui chʼob ique. Teʼuri xqui jek u tzucuxic chiquixol i rachalal, tak i je rachiʼil,
44 Pensando, porém, que ele estava entre os companheiros de viagem, andaram um dia inteiro e, então, começaram a procurá-lo entre os parentes e os conhecidos.
45 y n-xqui rik taj. Rumal-i xe tzalij chic chu tzucuxic pa Jerusalen.
45 E, como não o encontraram, voltaram a Jerusalém à sua procura.
46 Xicʼaw urox ʼij, teʼuri xqui rik pa rachoch i Dios. Are xqui riko, ire cul cuʼ i je tijonel re i ujer tzij pixab, ca tijin chu tayic qui tzij, xak ʼo i tzij cu tzʼonoj ire chique.
46 Três dias depois, o acharam no templo, assentado no meio dos doutores, ouvindo-os e fazendo-lhes perguntas.
47 Conojel i xqui ta wach i xu bij, lic xqui bisoj u nojbal, wach u tzalixic u wach xoʼon che i qui tzij.
47 E todos os que ouviam o menino se admiravam muito da sua inteligência e das suas respostas.
48 I u kajaw i u chuch, are xquil u wach, lic xqui bisoj. I u chuch xu bij che: —Wacʼal, ¿wuchac queje xa ʼan ile chake? Yin, ruʼ a kajaw, lic xoj cʼachir cha tzucuxic —xu bij.
48 Logo que os pais o viram, ficaram maravilhados. E a sua mãe lhe disse: — Filho, por que você fez isso conosco? Seu pai e eu estávamos aflitos à sua procura.
49 —¿Wuchac xa ipa xin i tzucuj wi? —xu bij i a-Jesus chique. ¿N-iwetaʼam ta ba ri, chi yin ʼo i quin ʼan pa rachoch in Kajaw? —xcha.
49 Ele respondeu:
50 Ique n-xqui ta ti usucʼ wach i xu bij chique.
50 Não compreenderam, porém, as palavras que lhes disse.
51 Teʼuri i a-Jesus xa ʼe cuʼ pa tinimit Nazaret; chila xcojon chique pacha ʼax coʼon wi. I u chuch xu cʼol pu cʼux ronojel wach i ʼantalic.
51 E voltou com eles para Nazaré e era submisso a eles. E a mãe dele guardava todas estas coisas no coração.
52 I a-Jesus ca tijin u qʼuiyic, xak ca tijin u qʼuiyic u nojbal; wach i xu ʼano, i Dios ʼutz xrilo; xak i winak, ʼutz xquilo.
52 E Jesus crescia em sabedoria, estatura e graça, diante de Deus e dos homens.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.