Lucas 20
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Xoʼon panok, i Jesus ʼo pa rachoch i Dios, ca tijin chu cʼutic chique i winak, xak ca tijin chu bixquil chique wach i quelbal chupam i qui mac. Are ʼuri xe upon i cajʼatzil i sacerdóte, junam cuʼ i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak i nimak tak mamʼib.
1 Certo dia, Jesus estava no pátio do Templo ensinando o povo e anunciando o evangelho . Então chegaram ali alguns chefes dos sacerdotes e alguns mestres da Lei, junto com alguns líderes do povo,
2 Xqui bij che: —¿Bi chi ʼatbal tzijal ʼo paʼab, chi queje ca ʼan ile? —xqui bij—. ¿Pachin xyaw ile paʼab, chi cat tijin chu ʼonquil? —xe cha che.
2 e perguntaram: — Diga para nós: com que autoridade você faz essas coisas? Quem lhe deu essa autoridade?
3 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —Yin xak quin tzʼonoj jun tzij chiwe. Chi bij chwe:
3 Jesus respondeu:
4 ¿Pachin xyaw puʼab i ma Wan cu kajsaj ya piquiwi i winak? ¿Are i Dios xyaw che, o xa winak xyaw che? —xu bij i Jesus chique.
4 Quem deu autoridade a João para batizar? Foi Deus ou foram pessoas?
5 Ique xe oc chu bixquil chiquiwach: —¿Wach nawi caka bij che? —que cha—. We caka bij chi are i Dios xyaw ile puʼab i ma Wan, ire cu bij na chake: “¿Wuchac ʼuri n-xi coj taj wach i xu bij?”
5 Aí eles começaram a dizer uns aos outros: — O que é que vamos dizer? Se dissermos que foi Deus, ele vai perguntar: “Então por que vocês não creram em João?”
6 We xak caka bij chi xa ruʼ winak petnak wi wach i xu bij i ma Wan, i winak coj qui camsaj ʼuri che abaj, man conojel quiqui bij chi ma Wan lic ruʼ i Dios petnak wi wach i u bim. (Queje ile xqui bij chiquiwach.)
6 Mas, se dissermos que foram pessoas, esta multidão vai nos apedrejar, pois eles acham que João era profeta .
7 Rumal-i xqui bij che i Jesus: —N-ketaʼam taj pachin xyaw che —xe cha.
7 Por isso responderam: — Nós não sabemos quem deu autoridade a João para batizar.
8 —Xak yin n-quin bij ta ʼuri chiwe wach i ʼatbal tzij ʼo pinʼab, chi quin ʼan tak iri —xu bij i Jesus chique.
8 Jesus disse:
9 Teʼuri i Jesus xoc chu bixquil jun tijojbal tzij chique i winak. Xu bij chique: —ʼO jun achi, ʼo u qʼuial úva u ticom. Ire ʼo u chac ca ʼe che jun viáje, rumal-i xu ya can piquiʼab i raj mediant. Ire xa ʼec, y naj xsachic.
9 Depois Jesus contou esta parábola para o povo:
10 Are xu rik i ʼij re i cosech, xu tak bi jun u mocom chu tzʼonoxic i re ire, chique i raj mediant. Are xupon u mocom, xqui chʼayo, lic xqui ʼan cʼax che, y xqui tak bic, n-ta xqui ya bi che.
10 Quando chegou o tempo da colheita, ele mandou um empregado para receber a sua parte. Mas os lavradores bateram nele e o mandaram de volta sem nada.
11 Teʼuri i rajaw i ticon xu tak chal jun mocom; xak queje xqui ʼan chic che: xqui bij cʼax che, xqui chʼayo, xak xqui tak chubic, n-ta xqui ya bi che.
11 O dono mandou outro empregado, mas eles também bateram nele, depois o trataram de modo vergonhoso e o mandaram de volta sem nada.
12 I rajaw i ticon xu tak chal jun chic; i aj mediant xak xqui ʼan chic cʼax che, y xquesaj chalok.
12 Então ele enviou um terceiro empregado, mas os lavradores também bateram nele e o expulsaram.
13 Are ʼuri i rajaw ulew xu bij: “¿Wach i quin ʼano? Quin tak nubi in cʼojol chi lic cʼax quin naʼo; are quiquil u wach, pent que cojon na che,” xu bij.
13 Aí o dono da plantação pensou: “O que vou fazer? Já sei: vou mandar o meu filho querido. Tenho certeza de que vão respeitá-lo.”
14 I aj mediant, are xquilo, xqui bij chiquiwach: “Ire-le, are i rajaw i ulew coʼon panok. Chaka camsaj, man ca canaj can i ulew pakaʼab yoj,” xqui bij.
14 — Mas, quando os lavradores viram o filho, disseram: “Este é o filho do dono; ele vai herdar a plantação. Vamos matá-lo, e a plantação será nossa.”
15 Are ʼuri xquesaj li pa ticon y xqui camsaj. (Are i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.) Teʼuri xu tzʼonoj chique: —I rajaw i chac, ¿wach nawi coʼon chique i mal laj tak ajchaquib-le?
15 — Então eles jogaram o filho para fora da plantação e o mataram. Aí Jesus perguntou:
16 Ire ca cʼun na, y que u camsaj i ajchaquib; teʼuri cu ya ni ulew piquiʼab juban chic ajchaquib. (Queje ile i moxbal tzij xu bij i Jesus chique.) I winak, are xqui ta ile, xqui bij: —¡Ay, chu ʼatij i Dios ile! —xe cha.
16 Ele virá, matará aqueles homens e dará a plantação a outros lavradores. Então as pessoas que estavam ouvindo disseram: — Que Deus não permita que isso aconteça!
17 Teʼuri i Jesus xe u takej y xu cʼunsaj u tzij i Dios chique wach coʼon na. —Katzij, queje ile ca ʼantaj na. We n-ca ʼantaj taj, ¿wach usucʼ ʼuri i tzij-i chi tzʼibtal can chupam u wuj i Dios? Man cu bij:(Queje ile tzʼibtal canok.)
17 Mas Jesus olhou bem para eles e disse:
18 I abaj-le, we ʼo jun ca ʼe tzak puwi, ca pax che. Xak i abaj-le, we ca tzak chirij jun, lic coʼon cʼajcʼaj che —xu bij i Jesus chique.
18 Quem cair em cima dessa pedra ficará em pedaços. E, se a pedra cair sobre alguém, essa pessoa vai virar pó.
19 I cajʼatzil i sacerdóte, xak i tijonel re i ujer ʼatbal tzij xqui ta u be chi xa are ique que u lap na. Rumal-i, cacaj tan u chapic, xui-ri xqui xij quib chique i winak.
19 Os mestres da Lei e os chefes dos sacerdotes sabiam que era contra eles que Jesus havia contado essa parábola e queriam prendê-lo ali mesmo, porém tinham medo do povo.
20 Teʼuri xe qui tak bi juban achiab ruʼ i Jesus, quiqui cʼambej u pam. Xe qui tak bi ruʼ pacha je ʼutz lak tak winak, quiqui tzʼonbej juban tzij che, xa tzaksabal-re quiqui ʼano. Cacaj ique ca chap na cumal i rakan u ʼab i ʼatbal tzij, y ca jach na puʼab i gobernador.
20 Então começaram a vigiar Jesus. Pagaram alguns homens para fazerem perguntas a ele. Eles deviam fingir que eram sinceros e procurar conseguir alguma prova contra Jesus. Assim os mestres da Lei e os chefes dos sacerdotes teriam uma desculpa para o prender e entregar nas mãos do Governador romano.
21 Are xe upon ruʼ i Jesus, xqui bij che: —Tijonel, ketaʼam chi yet, wach i ca bij, wach i ca cʼutu, lic pusucʼ i ca ʼan wi. Yet lic n-ca ʼan ta cas che, wach u patan jun winak, we nim, o we n-nim taj; lic ca bij i sak laj tzij che, wach craj i Dios.
21 Esses homens perguntaram: — Mestre, sabemos que aquilo que o senhor diz e ensina é certo. Sabemos também que o senhor não julga pela aparência e ensina a verdade sobre a maneira de viver que Deus exige.
22 Cha bij ʼu chake: ¿ʼUtz nawi caka toj impuésto che i ʼatol tzij, o n-ʼus taj? —xe cha.
22 Diga: é ou não é contra a nossa Lei pagar impostos ao Imperador romano?
23 I Jesus retaʼam chi xa tzaksabal-re cacaj; xa cʼambal u pam quiqui ʼano. Xu bij chique: —¿Wuchac qui tzucuj tzaksabal-we? —xu bij—.
23 Mas Jesus percebeu a má intenção deles e disse:
24 Chi cʼutu jun sak pwak chwe. ¿Pachin u qʼuexwach iri ʼo chuwach? ¿Pachin u bi iri tzʼibtal chuwach? —xu bij. —Re i ʼatol tzij —xqui bij che.
24 — Tragam aqui uma moeda. De quem são o nome e a cara que estão gravados nela? — São do Imperador! — responderam eles.
25 —Bay —xu bij i Jesus chique—, chi ya ʼuri che i ʼatol tzij wach ʼo re ire che; xak chi ya che i Dios wach ʼo re ire che —xu bij chique.
25 Então Jesus disse:
26 Ique n-xqui rik taj wach tzaksabal-re quiqui ʼan chiquiwach i winak. Are xqui ta u tzij, ique lic xqui bisoj; n-xe chʼaw ta chic.
26 Eles não puderam conseguir nenhuma prova contra Jesus diante do povo. Por isso ficaram calados, admirados com a resposta dele.
27 Teʼuri ʼo jujun chique aj Saducéo xe ʼe ruʼ i Jesus. I aj Saducéo quiqui bij chi i je camnak n-que walij ta chic. Rumal-i, are xe uponic, xqui bij che i Jesus:
27 Alguns saduceus , os quais afirmam que ninguém ressuscita, chegaram perto de Jesus
28 —Tijonel, i mam Moises u tzʼibam canok chi we xcam jun achi, we n-ta racʼal ruʼ can i rixokil, ʼo u chac ʼuri ca cʼuli i ratz u chaʼ i achi ruʼ i ixok malcan. Queje ile ca qʼuiji na racʼal ire ruʼ i ixok, pu qʼuexel i camnak. Queje ile u bim canok.
28 e disseram: — Mestre, Moisés escreveu para nós a seguinte
29 Bay, oʼonom lok, je ʼo wukub achiab catz qui chaʼ quib. I nabe chique xcʼuliʼic, y xoʼon panok, xcamic, n-ta racʼal canok.
29 Acontece que havia sete irmãos. O mais velho casou e morreu sem deixar filhos.
30 Teʼuri i ucab chaʼaxel xcʼuli ruʼ ixok malcan. Xoʼon panok, xcam chic ire, n-ta racʼal.
30 Então o segundo casou com a viúva,
31 Teʼuri i urox xcʼuli chic ruʼ i ixok, xak queje xqui ʼan ile conojel. I je wukub-le ʼis xe cam chuwach i ixok, n-ta cacʼal canok ruʼ.
31 e depois, o terceiro. E assim a mesma coisa aconteceu com os sete irmãos, isto é, todos morreram sem deixar filhos.
32 Pa qʼuisbal-re, xcam i ixok.
32 Depois a mulher também morreu.
33 Bay, are cu rik i ʼij re qui walijbal i camnak, ¿pachinok chique i wukub-le queʼelok mer rachijil? Man conojel i je wukub xe cʼuli ruʼ.
33 Portanto, no dia da ressurreição, de qual dos sete a mulher vai ser esposa? Pois todos eles casaram com ela!
34 I Jesus, queje iri xu laʼ u wach chique: —Waral chuwach i jyub taʼaj, katzij que cʼuli i achiab i ixokib;
34 Jesus respondeu:
35 xui-ri, coʼon panok, n-quiqui ʼan ta chic. Niʼpa i ca majaw chique chi que walij chiquixol i camnak y que oc chila chicaj, ique n-que cʼuli ta chic. (N-ta chic u chac ile.)
35 Mas as pessoas que merecem alcançar a ressurreição e a vida futura não vão casar lá,
36 Man n-que cam ta chic. Ique queʼelok je pacha i ángel, y je racʼal chic i Dios, man je walijnak chic.
36 pois serão como os anjos e não poderão morrer. Serão filhos de Deus porque ressuscitaram.
37 I tzij chi u tzʼibam can i mam Moises cu cʼut chiwe chi que walij ni camnak. Xu tzʼibaj ire wach u tzij i Dios che, are xu ʼijla chupam i ʼaʼ chi ca juluw che i ral cheʼ. Xu bij i Dios chi ire are qui Dios i mam Abraham, i mam Isaac, xak i mam Jacob. (I oxib-le je camnak chic are xu bij i Dios ile, xui-ri, chuwach ire, je cʼaslic.)
37 E Moisés mostra claramente que os mortos serão ressuscitados. Quando fala do espinheiro que estava em fogo, ele escreve que o Senhor é “o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó.”
38 I Dios n-are ti qui Dios i je camnak, are i qui Dios i je cʼaslic. Chuwach ire, ʼis je cʼaslic conojel—xu bij i Jesus chique.
38 Isso mostra que Deus é Deus dos vivos e não dos mortos, pois para ele todos estão vivos.
39 Are ʼari ʼo jujun chique i tijonel re i ujer ʼatbal tzij xqui bij: —Tijonel, ʼutz i xa bij —xe cha.
39 Aí alguns mestres da Lei disseram: — Boa resposta, Mestre!
40 Queje ile xqui bij, man i aj Saducéo winak n-ta chic u cowil qui cʼux chu tzʼonoxic mas che.
40 E não tinham coragem de lhe fazer mais perguntas.
41 I Jesus xu bij chique: —¿Wuchac quiqui bij i winak chi i Crístowe xcʼunic, are ni u muk u xiquin i mam David?
41 Em seguida Jesus perguntou a eles:
42 ¿Wuchac quiqui bij ile? Man lic are i mam David u bim can i tzij-i chupam i wuj u bi Sálmos:
42 Pois o próprio Davi diz assim no livro de Salmos:
43 (Queje ile u tzʼibam can i mam David ujer chirij i Crísto.)
43 até que eu ponha os seus inimigos
44 ¿Wach u ʼonquil ʼuri chi Crísto xa u muk u xiquin i mam David? ¿Wach u ʼonquil ile? man lic are i mam David xu bij “Wajwal” che i Crísto. (Queje ile xu bij i Jesus chique, cu sakijbej-re chique chi Crísto n-toʼ ta winak, lic Dios.)
44 Se Davi chama o Messias de Senhor, como é que o Messias pode ser descendente de Davi?
45 Conojel i winak que tijin chu tayic i Jesus are xu bij chic jun tzij chique u tijoxelab. Xu bij:
45 O povo todo estava escutando, e Jesus disse aos discípulos:
46 —Chi ʼana cwent chique i tijonel re i ujer ʼatbal tzij, chi xa kus quiquilo que malcat pa tak be ruʼ qui ʼuʼ naj rakan; kus quiqui ta are ca yaʼ rutzil qui wach cumal i winak pa tak qʼuebal, ocsabal re qui ʼij. Are que oc pa molbalʼib, xa quiqui tzucuj qui cubibal ʼo u ʼij; xak queje quiqui ʼano are que ʼe pa waʼim re tak nimaʼij.
46 — Cuidado com os
47 Ique quiqui maj i cachoch ixokib malcanib; teʼuri quiqui ʼan nimak tak tzʼonbal che i Dios, chiquiwach i winak, sachsabal-re wach i qui ʼanom. Ique ʼut ca yaʼ ni tojpen chique lic nim na chiquiwach i juban —xu bij i Jesus chique.
47 Exploram as viúvas e roubam os seus bens; e, para disfarçar, fazem orações compridas. Portanto, o castigo que eles vão sofrer será pior ainda!
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.