Lucas 18
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique, cʼutbal-re chique chi ʼo u chac n-quiqui mayij tu tzʼonoxic che i Dios, xak ma baʼcrij qui cʼux.
1 Jesus contou a seus discípulos uma parábola para mostrar-lhes que deviam orar sempre e nunca desanimar.
2 Xu bij chique: —Che jun tinimit ʼo jun juez n-cu xij ta rib che i Dios, xak n-cu coj ti qui ʼij i winak.
2 Disse ele: “Havia numa cidade um juiz que não temia a Deus nem se importava com as pessoas.
3 Che i tinimit-le, xak ʼo jun ixok malcan. Ire cupon ruʼ i juez, cu tzʼonoj ʼatbal tzij puwi jun aj chʼoʼoj chirij.
3 Uma viúva daquela cidade vinha a ele com frequência e dizia: ‘Faça-me justiça contra meu adversário’.
4 ʼO tan chi ʼij, i juez n-craj ta cu ʼan i ʼatbal tzij che; xui-ri, xu rik i ʼij chi xu bij pu cʼux: “Katzij yin n-quin xij ta wib che i Dios, xak n-quin coj ta qui ʼij i winak,
4 Por algum tempo, o juiz não lhe deu atenção, mas, por fim, disse a si mesmo: ‘Não temo a Deus e não me importo com as pessoas,
5 xui-ri i ixok malcan-le n-cu mayij ti cʼunic wuʼ. Rumal-i, quin ʼan ni ʼatbal tzij che, mokxa n-cu mayij ti cʼunic, y crix ni in cʼux che, y n-quin chʼij ta chic ʼuri,” xu bij. (Are i tijojbal tzij ile xu bij i Kajwal chique.)
5 mas essa viúva está me irritando. Vou lhe fazer justiça, pois assim deixará de me importunar’”.
6 Teʼuri xu bij chique: —Chi ta ʼut wach xu ʼan i mal laj juez: xu to ni ixok malcan.
6 Então o Senhor disse: “Aprendam uma lição com o juiz injusto.
7 Bay, we queje xu ʼan ni mal laj juez ile, ¿xataba i Dios n-que u to ti je re ire? Ire que u to na niʼpa i quiqui tzʼonoj qui tobal che chi paʼij chi chaʼab. ¿Xataba ca baytaj chu ʼonquil wach quiqui tzʼonoj che? N-ca baytaj taj.
7 Acaso Deus não fará justiça a seus escolhidos que clamam a ele dia e noite? Continuará a adiar sua resposta?
8 Quin bij chiwe: i Dios que u to na; cu ʼan la i ʼatbal tzij chique. Xui-ri, are ca cʼun i Achi aj Chicaj, ¿ʼo nawi ʼuri jujun chi cul qui cʼux che? (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
8 Eu afirmo que ele lhes fará justiça, e rápido! Mas, quando o Filho do Homem voltar, quantas pessoas com fé ele encontrará na terra?”.
9 Je ʼo jujun winak quiqui bij ique lic je ʼutz, y xa quiqui kajsaj qui ʼij i juban. Cumal i winak-le, i Jesus xu bij i tijojbal tzij-i:
9 Em seguida, Jesus contou a seguinte parábola àqueles que confiavam em sua própria justiça e desprezavam os demais:
10 —Je ʼo queb achiab xe ʼe chu tzʼonoxic pa rachoch i Dios. I jun are aj Fariséo, i jun chic, aj tzʼonol alcawal.
10 “Dois homens foram ao templo orar. Um deles era fariseu, e o outro, cobrador de impostos.
11 I aj Fariséo, tacʼalic queje iri ca tijin chu bixquil: “Dios, quin tioxij chawe, man yin n-in ta queje pacha i juban winak. Ique xa je iliʼom, je mal laj tak winak, xak quiqui kajsaj qui ʼij cuʼ ixokib ne te quixokil. Lic quin tioxij chawe n-in ta pacha i aj alcawal-i.
11 O fariseu, em pé, fazia esta oração: ‘Eu te agradeço, Deus, porque não sou como as demais pessoas: desonestas, pecadoras, adúlteras. E, com certeza, não sou como aquele cobrador de impostos.
12 Camul quin mayij in waʼim pa seman y quin ya wib chu tzʼonoxic chawe. Niʼpa i quin chʼaco, quin ya jun tant re i lajuj chawe.” (Queje xu bij i aj Fariséo ile che i Dios.)
12 Jejuo duas vezes por semana e dou o dízimo de tudo que ganho’.
13 I aj tzʼonol alcawal n-queje ta xu ʼan ire ile. Ire, naj xcanaj wi, n-xtzun ta chicaj man xqʼuix che. Cʼax xu na u cʼux, xu chʼay u wach u cʼux y xu bij: “¡Dios, chawila toʼbal in wach, xa in ajmac laj winak!” (Queje u tzij ile xu bij che i Dios.)
13 “Mas o cobrador de impostos ficou a distância e não tinha coragem nem de levantar os olhos para o céu enquanto orava. Em vez disso, batia no peito e dizia: ‘Deus, tem misericórdia de mim, pois sou pecador’.
14 Yin quin bij chiwe, i aj tzʼonol alcawal xtzalij chi rachoch ʼutz chic chuwach i Dios; n-cumaj taj pacha i aj Fariséo. Queje ile xeʼelok, man pachin coʼon nim che rib, ire ʼut xa ca kajsax ni u ʼij; y pachin coʼon chʼutin che rib, are ca nimarsax na ʼuri u ʼij. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
14 Eu lhes digo que foi o cobrador de impostos, e não o fariseu, quem voltou para casa justificado diante de Deus. Pois aqueles que se exaltam serão humilhados, e aqueles que se humilham serão exaltados”.
15 ʼO i winak xe qui cʼam li ral tak cacʼal ruʼ i Jesus man cu ya ni u ʼab piquiwi. I u tijoxelab, are xquilo, xe oc chi qui ʼatixic.
15 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas. Ao ver isso, os discípulos repreenderam aqueles que as traziam.
16 Xui-ri, i Jesus xe u siqʼuij i acʼalab ruʼ y xu bij: —Chi ya chique i acʼalab que cʼun wuʼ; me i ʼatij, man niʼpa i je pacha acʼalab piqui cʼux, ʼo que ique che i ʼatbal tzij re i Dios.
16 Jesus, porém, chamou as crianças para junto de si e disse aos discípulos: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino de Deus pertence aos que são como elas.
17 Sak laj tzij quin bij chiwe, jun we n-cu coj ti u tzij i Dios, we n-cu ʼan ta che u cʼux pacha u cʼux jun acʼal, n-coc ta ʼuri che u ʼatbal tzij i Dios —xu bij chique.
17 Eu lhes digo a verdade: quem não receber o reino de Deus como uma criança de modo algum entrará nele”.
18 Jun achi nim u patan piquiwi i aj Israel winak xupon ruʼ i Jesus y xu tzʼonoj che: —Nim laj winak, at ʼutz laj tijonel, ¿wach i quin ʼan na, quin rikbej re in cʼaslemal chi n-tu qʼuisic? —xu bij.
18 Certa vez, um homem de alta posição perguntou a Jesus: “Bom mestre, que devo fazer para herdar a vida eterna?”.
19 I Jesus xu bij che: —¿Wuchac ca bij chwe chi in ʼutz? N-ta jun chi ʼutz, xui Dios —xu bij—.
19 “Por que você me chama de bom?”, perguntou Jesus. “Apenas Deus é verdadeiramente bom.
20 Yet awetaʼam i lajuj tzij pixab: “Ma min awib ruʼ jun ixok we n-awixokil taj; mat camsanic; ma ʼan elaʼ; ma ʼan mentir chirij jun winak, cha cojo qui ʼij a kajaw a chuch” —xu bij i Jesus che.
20 Você conhece os mandamentos: ‘Não cometa adultério. Não mate. Não roube. Não dê falso testemunho. Honre seu pai e sua mãe’.”
21 —Ronojel ile ʼis in ʼanom lok cʼa are in chʼutin —xu bij i achi che.
21 O homem respondeu: “Tenho obedecido a todos esses mandamentos desde a juventude”.
22 I Jesus, are xu ta ile, xu bij: —Cʼo ni rajwaxic chawe. Cha cʼayij ronojel ubitak awe y cha ya i mer chique i nibaʼib; ca rik ʼuri a beyomal chicaj. Teʼuri chat petok y chat terej chwij —xu bij che.
22 Quando Jesus ouviu sua resposta, disse: “Ainda há uma coisa que você não fez. Venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
23 I achi, are xu ta ile, xoc chi bis man lic beyom.
23 Ao ouvir essas palavras, o homem se entristeceu, pois era muito rico.
24 I Jesus, are xrilo chi ca bisonic, xu bij: —I beyomab, cʼax u jachic quib puʼab i Dios; cʼax coquic pu ʼatbal tzij i Dios.
24 Ao ver a tristeza daquele homem, Jesus disse: “Como é difícil os ricos entrarem no reino de Deus!
25 Cʼax u ʼanic chi jun beyom cu jach rib puʼab i Dios; cʼax ile chuwach i ricʼawic jun cameyche i tel re jun acuxa —xu bij chique.
25 Na verdade, é mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
26 Are ʼuri, niʼpa i xqui ta ile xqui bij: —¿Pachin quelsax na ʼuri chupam u mac? —xe cha.
26 Aqueles que o ouviram disseram: “Então quem pode ser salvo?”.
27 I Jesus xu bij chique: —I Dios ca tiqui che, wach i n-que tiqui ti winak chu ʼonquil —coʼono.
27 Jesus respondeu: “O que é impossível para as pessoas é possível para Deus”.
28 Teʼuri i ma Pédro xu bij che: —Kajwal, yoj ka canam canok niʼpa i ʼo kuʼ, y oj terejnak chawij —xcha.
28 Pedro disse: “Deixamos nossos lares para segui-lo”.
29 I Jesus xi bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, pachin jun croʼtaj can u bitak-re man cʼax cu na i u ʼatbal tzij i Dios, nim ni cu chʼac na. We cu canaj can i rachoch, o we u chuch u kajaw, o we i ratz u chaʼ, o we i rixokil, o we i racʼal, rumal ni u ʼatbal tzij i Dios,
29 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que todos que deixaram casa, esposa, irmãos, pais ou filhos por causa do reino de Deus
30 nim i cu chʼac na puwi ile waral chuwach i jyub taʼaj; xak coʼon panok ʼo ni u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic —xu bij i Jesus chique.
30 receberão neste mundo uma recompensa muitas vezes maior e, no mundo futuro, terão a vida eterna”.
31 I Jesus xe u siqʼuij i cablajuj u tijoxelab ruʼ y xu bij chique: —Chitapeʼ, ya xka maj bi ka be pa Jerusalen. Chila ca ʼan na che i Achi aj Chicajronojel niʼpa i qui tzʼibam i ujer ajbil u tzij i Dios che.
31 Jesus chamou os Doze à parte e disse: “Estamos subindo para Jerusalém, onde tudo que foi escrito pelos profetas a respeito do Filho do Homem se cumprirá.
32 Ire ca jach na piquiʼab i ne te aj Israel winak. Ique quiqui yoʼya na, quiqui bij cʼax che, y quiqui chubaj ni u palaj.
32 Ele será entregue aos gentios, e zombarão dele, o insultarão e cuspirão nele.
33 Quiqui jic u loʼxic, teʼuri quiqui camsaj, xui-ri churox ʼij ca walij chiquixol i camnak —xu bij i Jesus chique.
33 Eles o açoitarão e o matarão, mas no terceiro dia ele ressuscitará”.
34 I u tijoxelab n-xqui ta tu be i xu bij-le. N-xquetamaj taj wach usucʼ i xu lapo; n-xqui ta tu be wach i queʼelok.
34 Os discípulos, porém, não entenderam. O significado dessas palavras lhes estava oculto, e não sabiam do que ele falava.
35 I Jesus ca tijin chi be, nakaj chic ʼo wi che i tinimit Jerico. ʼO jun mawach cul pa be, ca tijin chu tzʼonoxic mer chique i winak.
35 Quando Jesus se aproximava de Jericó, havia um mendigo cego sentado à beira do caminho.
36 Are xu ta chi je qʼui i winak ca tijin quicʼawic, “¿Wach copis ile?” xu bij.
36 Ao ouvir o barulho da multidão que passava, perguntou o que estava acontecendo.
37 Xqui bij che chi are i Jesus aj Nazaret ca tijin ricʼawic.
37 Disseram-lhe que Jesus de Nazaré estava passando por ali.
38 Are ʼuri xsiqʼuin che: —¡Kajwal Jesus! ¡Yet chi at u muk u xiquin can i mam David! ¡Chawila toʼbal in wach! —coʼono.
38 Então começou a gritar: “Jesus, Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
39 I winak chi je nabe bi chuwach i Jesus, xqui yajo man cacaj cu mayij siqʼuinic. Ire xa xu cowij u bixquil che i Jesus: —¡Yet chi at u muk u xiquin can i mam David, chawila toʼbal in wach! —xu bij.
39 Os que estavam mais à frente o repreendiam e ordenavam que se calasse. Mas ele gritava ainda mais alto: “Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
40 Are ʼuri i Jesus xtacʼ canic y xu tak u cʼamic. Are xnakajab ruʼ, xu bij che:
40 Então Jesus parou e ordenou que lhe trouxessem o homem. Quando ele se aproximou, Jesus lhe perguntou:
41 —¿Wach cawaj quin ʼan chawe? —coʼono. I mawach xu bij che: —Nim laj winak, cwaj yin quin a tzunsaj —coʼono.
41 “O que você quer que eu lhe faça?”. “Senhor, eu quero ver!”, respondeu o homem.
42 I Jesus xu bij che: —¡Chat tzunok! Xat utziric man xa cuba a cʼux chwe —xu bij.
42 E Jesus disse: “Receba a visão! Sua fé o curou”.
43 Juntir xtzun i mawach y xterej bi chirij i Jesus, ca tijin chu camwaxic, ca tijin chu tioxixic che i Dios. Je niʼpa i winak xe ʼilaw ile xak xqui coj u ʼij i Dios.
43 No mesmo instante, o homem passou a enxergar, e seguia Jesus, louvando a Deus. E todos que presenciaram isso também louvavam a Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.