Lucas 16

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 I Jesus, ʼo jun tzij xu bij chique i u tijoxelab. Xu bij: —ʼO jun achi beyom, ire ʼo jun u mocom u yom puwi ubitak-re. Xoʼon panok, i patron xu ta rason chi xak manal ca tijin chu ʼanic che ubitak-re.
1 Jesus disse também a seus discípulos: Havia um homem rico que tinha um administrador. Este lhe foi denunciado de ter dissipado os seus bens.
2 Rumal ʼuri, xu siqʼuij i u mocom ruʼ; xu bij che: “¿Wach cat tijin yet chu ʼanic, chi quiqui bij i winak chwe? Ya cat wesaj na che a chac; cha yijba ʼuri jun wuj chwe, ʼalijinsabal-re wach u ʼonom can in chac.” Queje ile xbix che rumal u patron.
2 Ele chamou o administrador e lhe disse: Que é que ouço dizer de ti? Presta contas da tua administração, pois já não poderás administrar meus bens.
3 Are ʼuri i mocom xoc chi chʼobonic: “¿Wach i quin ʼano? man in patron ya quin resaj che in chac,” xu bij pu cʼux. “Yin n-ta in choʼab quin chacun chuwach ulew, xak quin qʼuix che we toʼ quin tzʼonoj mer chique i winak.
3 O administrador refletiu então consigo: Que farei, visto que meu patrão me tira o emprego? Lavrar a terra? Não o posso. Mendigar? Tenho vergonha.
4 ¡Ya xcʼun pin jolom wach i quin ʼano! Teʼuri ʼo ni winak quin qui cʼulaj na cuʼ ruʼ ja, are n-ta chic in patron.” Queje ile xu chʼob pu jolom.
4 Já sei o que fazer, para que haja quem me receba em sua casa, quando eu for despedido do emprego.
5 Teʼuri xe u siqʼuij ruʼ, niʼpa i ʼo qui cʼas ruʼ u patron. I nabe chi xupon ruʼ xu tzʼonoj che: “¿Niʼpa a cʼas ruʼ in patron?” xu bij.
5 Chamou, pois, separadamente a cada um dos devedores de seu patrão e perguntou ao primeiro: Quanto deves a meu patrão?
6 “In cʼasom cien latacéite ruʼ,” xu bij i jun che. Are ʼuri i mocom xu jach jun wuj che y xu bij: “Ri i a wuj-i; chat culok y cha jalwachij i tzʼib chuwach; xa cincuénta cha tzʼibaj chuwach,” xu bij che.
6 Ele respondeu: Cem medidas de azeite. Disse-lhe: Toma a tua conta, senta-te depressa e escreve: cinqüenta.
7 Teʼuri xu tzʼonoj che jun chic: “Y yet, ¿niʼpa a cʼas ruʼ in patron?” “Cien toneltrígo in cʼasom ruʼ,” xu bij i jun chic. Ire xu bij ʼuri che: “Ri i a wuj-i; chat culok y cha jalwachij i tzʼib chuwach; xa ochénta cha tzʼibaj chuwach,” xu bij che.
7 Depois perguntou ao outro: Tu, quanto deves? Respondeu: Cem medidas de trigo. Disse-lhe o administrador: Toma os teus papéis e escreve: oitenta.
8 I u patron, are xu ta wach u ʼanom i mal laj u mocom, xu bij chi lic ʼo u noʼoj, man u tzucum pa i coc wi, we ʼelsam chic che u chac. (Xu ʼan ire chi ʼo i quiqui cʼulaj cuʼ pa cachoch.) I winak chi toʼ je re u wach i jyub taʼaj, lic je sicʼaj chu tzucuxic wach i rajwaxic che i qui cʼaslemal. Mas je sicʼaj chiquiwach i je re i Dios.
8 E o proprietário admirou a astúcia do administrador, porque os filhos deste mundo são mais prudentes do que os filhos da luz no trato com seus semelhantes.
9 Yin quin bij chiwe, niʼpa i ubitak iwe, chi ʼana cwent wach qui ʼan ruʼ. Chi ʼana i ʼutz ruʼ, teʼuri are quix camic, ʼo ni quix cʼulaw ʼuri ruʼ, che i rachoch chila chicaj.
9 Eu vos digo: fazei-vos amigos com a riqueza injusta, para que, no dia em que ela vos faltar, eles vos recebam nos tabernáculos eternos.
10 Jun, we cu ʼan i ʼutz ruʼ i jubiʼ yatal puʼab, xak cu ʼan ni ʼutz ʼuri ruʼ, we nim i yatal che. Xak queje ile, we ʼo jun, we n-ʼus ti cu ʼan che i jubiʼ ʼo puʼab, xak n-cu ʼan ta ʼutz ʼuri che, we ʼo ni uqʼuial ruʼ.
10 Aquele que é fiel nas coisas pequenas será também fiel nas coisas grandes. E quem é injusto nas coisas pequenas, sê-lo-á também nas grandes.
11 Yix ʼuri, we ni ʼanom ti ʼutz ruʼ ubitak iwe chi xa re u wach i jyub taʼaj, ¿pachin ʼuri cu ya ni beyomal sakil piʼab? Mi jun.
11 Se, pois, não tiverdes sido fiéis nas riquezas injustas, quem vos confiará as verdadeiras?
12 We n-qui ʼan ti ʼutz ruʼ ile chi xa okxanim piʼab, ¿xataba ca yaʼ ʼuri piʼab i mer iwe yix?
12 E se não fostes fiéis no alheio, quem vos dará o que é vosso?
13 Mi jun ca tiqui che, we je ʼo queb u patron ca chacun cuʼ. Queʼelok, xa jun cʼax cu naʼo, y jun tzel crilo. Xa jun chique, ʼutz u ʼanic u chac cu ʼan che; y che i jun, n-kas ta cu ʼan cas che. N-quix tiqui ta che, we qui ya iwib chu ʼonquil u chac i Dios, xak qui ya iwib chu molic i mer. (Queje ile xu bij i Jesus chique u tijoxelab.)
13 Nenhum servo pode servir a dois senhores: ou há de odiar a um e amar o outro, ou há de aderir a um e desprezar o outro. Não podeis servir a Deus e ao dinheiro.
14 Je ʼo jujun aj Fariséo que tijin chu tayic u tzij-le. Ique xe oc chu yoʼyaxic wach i xu bij, man i aj Fariséo kus quiquil i mer.
14 Ora, ouviam tudo isto os fariseus, que eram avarentos, e zombavam dele.
15 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —Yix qui ʼan che iwib pacha ix ʼutz chiquiwach i winak, xui-ri, i Dios retaʼam wach ʼo pi cʼux. ʼO tak i qui ʼano chi kus quiquil i winak, xui-ri, tzel cril i Dios.
15 Jesus disse-lhes: Vós procurais parecer justos aos olhos dos homens, mas Deus vos conhece os corações; pois o que é elevado aos olhos dos homens é abominável aos olhos de Deus.
16 I ujer ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises, xak i qui cʼutunic i ujer ajbil u tzij i Dios, niʼpa ile ʼo piquiwi i winak cʼa xcʼun ni ma Wan, aj kajsanel ya. Teʼuri xpe i ʼutz laj tzij re u jekbal u ʼatbal tzij i Dios; are iri are i ca tijin u paxsaxic woʼor. Y conojel i winak ʼis quiqui ʼan pen que oc che u ʼatbal tzij i Dios.
16 A lei e os profetas duraram até João. Desde então é anunciado o Reino de Deus, e cada um faz violência para aí entrar.
17 I usucʼ i ujer ʼatbal tzij n-ca jalwachix taj; mi xa ta jubiʼ ca sachsax u wach che. Iwetaʼam yix iri: cʼax u sachsaxic u wach i caj i jyub taʼaj, xui-ri mas cʼax u jalwachixic u wach jun ral tzʼib re i ujer ʼatbal tzij. Lic n-ca jalwachix taj.
17 Mais facilmente, porém, passará o céu e a terra do que se perderá uma só letra da lei.
18 Jun achi, we cu jach nubi i rixokil y we xcucʼaj chic quib ruʼ jun chic ixok, ʼo u mac ʼuri chuwach i Dios. Xak we jun achi xcʼuli ruʼ jun ixok chi jachtal can rumal i rachijil, ʼo ni u mac i ucab achi chuwach i Dios.
18 Todo o que abandonar sua mulher e casar com outra, comete adultério; e quem se casar com a mulher rejeitada, comete adultério também.
19 ʼO jun achi beyom, lic chom u ʼuʼ, lic pakalic. Ire, ʼij ʼij, pacha tak ʼo nimaʼij chi rachoch.
19 Havia um homem rico que se vestia de púrpura e linho finíssimo, e que todos os dias se banqueteava e se regalava.
20 Xak ʼo jun achi nibaʼ, ma Lázaro u bi, ʼij ʼij cul chila pa ocbal bic che i rachoch i beyom. Ire, lic ʼo chʼac che, ronojel i u chʼacul,
20 Havia também um mendigo, por nome Lázaro, todo coberto de chagas, que estava deitado à porta do rico.
21 y je ʼo tak i tzʼi que tejeb ruʼ y xqui riʼ u wach i chʼac che. I nibaʼ-le lic cu tij numic; cu rayij u wach i u cʼajnil i wa chi ca tzak chuxeʼ u mexa i beyom.
21 Ele avidamente desejava matar a fome com as migalhas que caíam da mesa do rico... Até os cães iam lamber-lhe as chagas.
22 Xoʼon panok xcam i nibaʼ, teʼuri i ángel xqui cʼam bi pa glória, pa ʼo wi i mam Abraham. Xoʼon chupanok, xak xcam i beyom, y xmukic.
22 Ora, aconteceu morrer o mendigo e ser levado pelos anjos ao seio de Abraão. Morreu também o rico e foi sepultado.
23 Ire are xupon pa qui qʼuijibal i camnak, lic xu tij uyej. Are ʼo chupam i cʼax-le, xtzun chicaj, y xril i mam Abraham, cʼo li cʼa naj, xak xril u wach i ma Lázaro, ʼo pu tzal.
23 E estando ele nos tormentos do inferno, levantou os olhos e viu, ao longe, Abraão e Lázaro no seu seio.
24 Are ʼuri, xsiqʼuin pan che: “Ta Abraham, chawila toʼbal in wach. Cha taka li a-Lázaro cu mu li u wi u ʼab pa ya, col u jorobsaj i utzamwaʼ. Lic quin tij uyej waral chupam u rep i ʼaʼ.” (Queje ile xu bij.)
24 Gritou, então: - Pai Abraão, compadece-te de mim e manda Lázaro que molhe em água a ponta de seu dedo, a fim de me refrescar a língua, pois sou cruelmente atormentado nestas chamas.
25 Teʼuri i mam Abraham xu bij che: “Wacʼal, cha cʼun cha cʼux chi yet, are at cʼas chuwach i jyub taʼaj, xui i ʼutz xa tijo, n-ti xoʼon palt chawe; i ma Lázaro, lic uyej xu tijo. Woʼor, ire ca quicot waral, y yet uyej ca ʼano.
25 Abraão, porém, replicou: - Filho, lembra-te de que recebeste teus bens em vida, mas Lázaro, males; por isso ele agora aqui é consolado, mas tu estás em tormento.
26 Y n-xui ta la ile, ʼo jun nim laj siwan chakaxol iwuʼ yix; we ʼo jun craj ca ʼax jela, n-ta quicʼaw wi; xak i je ʼo jela we cacaj que ʼax li waral, n-ta quicʼaw wi,” xu bij i mam Abraham che.
26 Além de tudo, há entre nós e vós um grande abismo, de maneira que, os que querem passar daqui para vós, não o podem, nem os de lá passar para cá.
27 Teʼuri i beyom xu bij chic che: “Cuyu in mac, Ta, lic quin tzʼonoj chic jun pawor chawe: cha taka bi i a-Lázaro pa rachoch in kajaw,
27 O rico disse: - Rogo-te então, pai, que mandes Lázaro à casa de meu pai, pois tenho cinco irmãos,
28 man je ʼo joʼob in chaʼ, y che u bij chique ma ta que pe chi, col qui tija i cʼax waral,” xu bij che.
28 para lhes testemunhar, que não aconteça virem também eles parar neste lugar de tormentos.
29 Are ʼuri i mam Abraham xu bij che: “Ique qui tom wach u tzʼibam can i mam Moises, xak wach i qui tzʼibam can i je ajbil u tzij i Dios ujer. Chiqui ʼana cas che i tzij-le,” xu bij che.
29 Abraão respondeu: - Eles lá têm Moisés e os profetas; ouçam-nos!
30 I beyom xu bij ʼuri: “Katzij, Ta Abraham, péro n-coʼon ta ile chique. Xui-ri, we ta ca walij nubi jun camnak y ca ʼe cuʼ, ique quiqui jalwachij ni qui cʼaslemal ʼuri,” xcha.
30 O rico replicou: - Não, pai Abraão; mas se for a eles algum dos mortos, arrepender-se-ão.
31 I mam Abraham xu bij che: “Ique, we n-quiqui ʼan ta cas che i tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises, xak cumal i ajbil u tzij i Dios, xak n-quiqui ʼan ta cas ʼuri che u tzij jun camnak walijnak,” xu bij i mam Abraham che. (Queje u tzij i Jesus ile chique i je aj Fariséo winak.)
31 Abraão respondeu-lhe: - Se não ouvirem a Moisés e aos profetas, tampouco se deixarão convencer, ainda que ressuscite algum dos mortos.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.