João 4
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVI
1 I aj Fariséo winak, xqui ta rason chi je qʼui i winak que terej chirij i Jesus, je qʼui quiqui tzʼonoj u kajsaxic ya piquiwi, mas xe qʼuiar i winak ruʼ i Jesus chuwach quiqui ʼan ruʼ i ma Wan, aj kajsanel ya. Katzij n-are ti Jesus ca kajsaw ya piquiwi i winak, xa are i u tijoxelab. I Jesus, are xretamaj chi xpe coywal i aj Fariséo winak, ire xel pa Judéa, xtzalij chic pa Galiléa.
1 Os fariseus ouviram falar que Jesus estava fazendo e batizando mais discípulos do que João,
2 — ausente —
2 embora não fosse Jesus quem batizasse, mas os seus discípulos.
3 — ausente —
3 Quando o Senhor ficou sabendo disso, saiu da Judéia e voltou uma vez mais à Galiléia.
4 Pu tzalijbal, xicʼaw na pa jyub Samária.
4 Era-lhe necessário passar por Samaria.
5 Chila pa Samária, xupon che jun tinimit, Sicar u bi. I tinimit-le, ʼo chu nakaj i rulew i mam Jacob ujer; i ulew-le xu ya can che i u cʼojol, chi ma Jose.
5 Assim, chegou a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, perto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Chila ʼo wi i cʼotom re can i mam Jacob; (i Jesus, cuʼ u tijoxelab, xe upon chila). I Jesus, cosnak chic che i be, rumal-i, xcubi chu chiʼ i cʼotom. Are oʼonom ʼor-le, colo tiqʼuil ʼij.
6 Havia ali o poço de Jacó. Jesus, cansado da viagem, sentou-se à beira do poço. Isto se deu por volta do meio-dia.
7 Cul i Jesus chila, xupon jun ixok aj Samária chu cʼamic u yaʼ pa cʼotom. I Jesus xu bij che: —Cha ya jubiʼ in yaʼ —coʼon che.
7 Nisso veio uma mulher samaritana tirar água. Disse-lhe Jesus: "Dê-me um pouco de água".
8 I u tijoxelab i Jesus je ʼenak tan pa tinimit, chu loʼic wach quiqui tijo.
8 ( Os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida. )
9 I ixok aj Samária xu laʼ u wach che i Jesus: —Yet at aj Israel winak, ¿wuchac ca tzʼonoj a yaʼ chwe yin chi in aj Samária winak? Queje ile xu bij che man i aj Israel winak n-cacaj ta quib cuʼ aj Samária.
9 A mulher samaritana lhe perguntou: "Como o senhor, sendo judeu, pede a mim, uma samaritana, água para beber? " ( Pois os judeus não se dão bem com os samaritanos. )
10 I Jesus xu bij che: —N-awetaʼam taj wach cu sujuj i Dios chawe, xak n-awetaʼam taj in pachin yin chi quin tzʼonoj jubiʼ in yaʼ chawe. We tene awetaʼam ile, yet tene-ri ca tzʼonoj a yaʼ chwe yin, y yin quin ya ne ʼuri i cʼaslic ya chawe —xu bij che i ixok.
10 Jesus lhe respondeu: "Se você conhecesse o dom de Deus e quem lhe está pedindo água, você lhe teria pedido e ele lhe teria dado água viva".
11 I ixok xu bij che: —Nim laj winak, i cʼotom naj u pam, y cʼa naj ʼo kaj i ya; yet n-ta ne cawesbej li re. ¿Pa ca cʼam wi i cʼaslic ya chi ca ya chwe?
11 Disse a mulher: "O senhor não tem com que tirar a água, e o poço é fundo. Onde pode conseguir essa água viva?
12 I nim laj ka mam, mam Jacob, u yom can i cʼotom-i chake. Che i cʼotom-i xresaj wi u yaʼ ire, tak que i racʼal, tak que u chicop. ¿Xataba mas nim a ʼij yet chuwach i ka mam, mam Jacob? —xu bij i ixok che.
12 Acaso o senhor é maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, do qual ele mesmo bebeu, bem como seus filhos e seu gado? "
13 I Jesus xu bij che: —Pachin i quiqui tij i ya chi quel pa cʼotom-i, xa ca pe chic i cʼatic chique.
13 Jesus respondeu: "Quem beber desta água terá sede outra vez,
14 We jun cu tuʼ i ya chi quin ya yin che, n-ca pe ta chic i cʼatic che. Man i ya chi quin ya yin che, coʼon pu cʼux pacha jun ralaxbal ya chi lic ca silabic, cu yabej re i cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic —xu bij i Jesus che.
14 mas quem beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Pelo contrário, a água que eu lhe der se tornará nele uma fonte de água a jorrar para a vida eterna".
15 Teʼuri i ixok xu bij che: —Nim laj winak, cha ya i ya-le chwe chi ca sujuj, man n-ca pe ta chic i cʼatic chwe, xak quin mayij cʼunic ʼij ʼij waral chu cʼamic in yaʼ —coʼono.
15 A mulher lhe disse: "Senhor, dê-me dessa água, para que eu não tenha mais sede, nem precise voltar aqui para tirar água".
16 I Jesus xu bij che: —Jat, ja siqʼuij awachijil, teʼuri chix petok —xu bij che.
16 Ele lhe disse: "Vá, chame o seu marido e volte".
17 I ixok xu bij che: —Yin n-ta wachijil. Are ʼuri i Jesus xu bij che: —Katzij i ca bij “N-ta wachijil,” cat cha.
17 "Não tenho marido", respondeu ela. Disse-lhe Jesus: "Você falou corretamente, dizendo que não tem marido.
18 Man joʼob awachijil je icʼawnak, y are i ʼo awuʼ woʼor, n-awachijil taj. Rumal-i a bim i sak laj tzij —coʼon i Jesus che.
18 O fato é que você já teve cinco; e o homem com quem agora vive não é seu marido. O que você acabou de dizer é verdade".
19 I ixok, are xu ta ile, xu bij: —Nim laj winak, woʼor quin ta u be chi yet at ajbil u tzij i Dios.
19 Disse a mulher: "Senhor, vejo que é profeta.
20 I katit ka mam yoj chi oj aj Samária, chi xqui coj wi u ʼij i Dios puwi i jyub-le; péro yix chi ix aj Israel qui bij chi xui pa Jerusalen coc wi u ʼij i Dios —xu bij i ixok che.
20 Nossos antepassados adoraram neste monte, mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde se deve adorar".
21 I Jesus xu bij che: —Chatape, ixok, cha cojo i quin bij chawe-ri: cu rik ni ʼij n-tu chac quix ʼe chic puwi i jyub-i, xak n-tu chac quix ʼe cʼa pa Jerusalen chu cojic u ʼij i Ta chicaj.
21 Jesus declarou: "Creia em mim, mulher: está próxima a hora em que vocês não adorarão o Pai nem neste monte, nem em Jerusalém.
22 Yix chi ix aj Samária, qui coj u ʼij jun Dios chi n-iwetaʼam tu wach. Péro yoj chi oj aj Israel ketaʼam u wach i Dios chi caka coj u ʼij, man i tobal que i winak chi Dios u yijbam, cuʼ i aj Israel winak ca pe wi.
22 Vocês, samaritanos, adoram o que não conhecem; nós adoramos o que conhecemos, pois a salvação vem dos judeus.
23 Péro cu rik i ʼij, y are chic i ʼij iri, chi conojel niʼpa i lic katzij quiqui coj u ʼij i Ta chicaj, ruʼ qui cʼux quiqui ʼano, lic sakil quiqui ʼano. I Ta chicaj, queje ile craj chique niʼpa i quiqui coj u ʼij ire.
23 No entanto, está chegando a hora, e de fato já chegou, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade. São estes os adoradores que o Pai procura.
24 I Dios, lic tewal, n-cakil tu wach. Xak queje u cojic u ʼij: niʼpa i quiqui coj u ʼij, ʼo u chac quiqui ʼano lic pa qui cʼux; lic sakil quiqui ʼan na —xu bij i Jesus che ixok.
24 Deus é espírito, e é necessário que os seus adoradores o adorem em espírito e em verdade".
25 Teʼuri xu bij i ixok che: —Wetaʼam chi ca cʼun i Tolke chatal rumal i Dios, “Crísto” ca bix che. Are ca cʼunic, ire ʼis ronojel cu sakij chake —xu bij ixok che.
25 Disse a mulher: "Eu sei que o Messias ( chamado Cristo ) está para vir. Quando ele vier, explicará tudo para nós".
26 —Yin ile chi ca bij, chi quin lapan awuʼ —xu bij i Jesus che.
26 Então Jesus declarou: "Eu sou o Messias! Eu, que estou falando com você".
27 Teʼuri xe upon u tijoxelab. Are xquilo chi Jesus ca lapan ruʼ jun ixok, lic xqui bisoj. Mi jun chique xu tzʼonoj che wach craj i ixok; xak n-xqui tzʼonoj ta che wach tak quiqui lap ruʼ.
27 Naquele momento os seus discípulos voltaram e ficaram surpresos ao encontrá-lo conversando com uma mulher. Mas ninguém perguntou: "Que queres saber? " ou: "Por que estás conversando com ela? "
28 Teʼuri i ixok xu canaj can u cucub, y xa ʼe pa tinimit. Xu bij chique i winak:
28 Então, deixando o seu cântaro, a mulher voltou à cidade e disse ao povo:
29 —Chix petok, chol iwila jun achi chi xu bij chwe ronojel wach in ʼanom. ¿Mok are i Crísto ile? —coʼon chique.
29 "Venham ver um homem que me disse tudo o que tenho feito. Será que ele não é o Cristo? "
30 Teʼuri i winak xe ʼel pa tinimit, y xe ʼe pa ʼo wi i Jesus.
30 Então saíram da cidade e foram para onde ele estava.
31 Are cʼa maja que upon i winak, i u tijoxelab i Jesus lic xqui sujuj u wa. Xqui bij che: —Tijonel, cha tija jun a wa —xe cha che.
31 Enquanto isso, os discípulos insistiam com ele: "Mestre, come alguma coisa".
32 Ire xu bij chique: —Yin, ʼo i quin tijo chi yix n-qui maj ti usucʼ —xu bij.
32 Mas ele lhes disse: "Tenho algo para comer que vocês não conhecem".
33 I u tijoxelab xe oc chu bixquil chiquiwach: —¿ʼO nawi jun xcʼamaw li u wa? —xe cha.
33 Então os seus discípulos disseram uns aos outros: "Será que alguém lhe trouxe comida? "
34 I Jesus xu bij chique: —Are in wa yin, are iri; chi quin ʼan na pacha i craj i Ta chi in takawnak lok, xak quin qʼuis ni u chac chi u yom pin ʼab.
34 Disse Jesus: "A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou e concluir a sua obra.
35 Yix qui bij: “Cʼa pa cajib icʼ, teʼuri ca ʼan i chac re i jachʼanic” quix cha. Xui-ri yin quin bij chiwe: are chic ʼij iri chi ca ʼan i jachʼ. Chiwilapeʼ, i abix ya ʼutz chic ca jachʼic.
35 Vocês não dizem: ‘Daqui a quatro meses haverá a colheita’? Eu lhes digo: Abram os olhos e vejam os campos! Eles estão maduros para a colheita.
36 Pachin jun ca chacun che i jachʼanic-le, ca yaʼ ni rajil. Niʼpa i xe moltajic, que yaʼ pa cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. Teʼuri i chacun-nak che i jachʼ-le, que quicot na junam ruʼ i ticawnak.
36 Aquele que colhe já recebe o seu salário e colhe fruto para a vida eterna, de forma que se alegram juntos o que semeia e o que colhe.
37 Man pacha i cu bij jun tzij: “Jun ca ticanic, y jun chic ca jachʼanic.” Sak laj tzij ile.
37 Assim é verdadeiro o ditado: ‘Um semeia, e outro colhe’.
38 Yix ix in takom chu molic u wach i ticon chi ni ticom taj. Junwi je ticawnak i ticon-le, y yix xui qui mol u wach i qui chac —xu bij i Jesus chique u tijoxelab.
38 Eu os enviei para colherem o que vocês não cultivaram. Outros realizaram o trabalho árduo, e vocês vieram a usufruir do trabalho deles".
39 Je qʼui i aj Samária winak xqui cuba qui cʼux che i Jesus rumal i tzij chi xu bij ixok chique: “Ire xu bij chwe ronojel niʼpa in ʼanom,” xu bij chique.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram nele por causa do seguinte testemunho dado pela mulher: "Ele me disse tudo o que tenho feito".
40 Bay, are xe upon i aj Samária ruʼ i Jesus, xqui bij che chi ca canaj na cuʼ pa tinimit. Rumal-i, i Jesus xcanaj cuʼ queb ʼij.
40 Assim, quando se aproximaram dele, os samaritanos insistiram em que ficasse com eles, e ele ficou dois dias.
41 Je qʼui chic xqui cuba qui cʼux che, are xqui ta u tzij i Jesus.
41 E por causa da sua palavra, muitos outros creram.
42 I winak-i xqui bij che i ixok: —Woʼor lic caka cojo; n-xui ta rumal wach i xa lap yet chake caka cojo, xak yoj mísmo xka ta u tzij ire. Rumal-i, ketaʼam chi lic katzij, ire are i Crísto, are i Tolque i winak chuwach i jyub taʼaj —xqui bij i aj Samária winak.
42 E disseram à mulher: "Agora cremos não somente por causa do que você disse, pois nós mesmos o ouvimos e sabemos que este é realmente o Salvador do mundo".
43 Churox ʼij xel i Jesus pa Samária; xu maj chubi u be, xa ʼe pa jyub Galiléa.
43 Depois daqueles dois dias, ele partiu para a Galiléia.
44 Man ire mísmo u bim chi jun ajbil u tzij i Dios, n-cocsax tu ʼij pa tinimit pa xqʼuiy wi.
44 ( Jesus tinha afirmado que nenhum profeta tem honra em sua própria terra. )
45 Are xupon pa Galiléa, i winak chila lic xqui cʼulaj cuʼ, man ique quilom i milágro u ʼanom pa Jerusalen. Ique je upon-nak chila pa Jerusalen chi rilic i nimaʼij páscua; chupam i ʼij-le, xquilo ronojel wach u ʼanom i Jesus chila.
45 Quando chegou à Galiléia, os galileus deram-lhe boas-vindas. Eles tinham visto tudo o que ele fizera em Jerusalém, por ocasião da festa da Páscoa, pois também haviam estado lá.
46 Entónces i Jesus xupon chic che i tinimit Cana, u cwenta i jyub Galiléa; are i tinimit-le pa xu yijba wi i víno che i toʼ ya. ʼO jun achi aj Capernaum, nim u patan chirij i ʼatol tzij; y ʼo jun racʼal iwab.
46 Mais uma vez, ele visitou Caná da Galiléia, onde tinha transformado água em vinho. E havia ali um oficial do rei, cujo filho estava doente em Cafarnaum.
47 Ire xu ta chi ya xtzalij li Jesus pa Judéa, ya ʼo chic pa Galiléa; rumal-i, xa ʼe ruʼ i Jesus. Xu tzʼonoj pawor che, chi ca ʼe ruʼ chi rachoch, crutzirsaj i racʼal chi ya ca camic.
47 Quando ele ouviu falar que Jesus tinha chegado à Galiléia, vindo da Judéia, procurou-o e suplicou-lhe que fosse curar seu filho, que estava à beira da morte.
48 I Jesus xu bij che: —Yix n-quiwaj ta qui cuba i cʼux chwe we n-quiwil ta jun milágro, we n-quiwil ta nimak tak ʼanic chi quin ʼano —xu bij i Jesus.
48 Disse-lhe Jesus: "Se vocês não virem sinais e maravilhas, nunca crerão".
49 I achi xu bij: —Cuyu in mac, Nim laj Winak, cha bisoj chwe chi cat ʼe wuʼ, man ya ca cam i wacʼal.
49 O oficial do rei disse: "Senhor, vem, antes que o meu filho morra".
50 I Jesus xu bij che: —Jat che awachoch; i awacʼal ca cʼasi na —coʼono. I achi xu cojo wach xu bij i Jesus che, y xa ʼec.
50 Jesus respondeu: "Pode ir. O seu filho continuará vivo". O homem confiou na palavra de Jesus e partiu.
51 Are ca tijin chi be, xa ʼe cʼulax cumal i rajchaquib je aj pa rachoch, y xqui bij che: —I awacʼal ca cʼasi na —xe cha.
51 Estando ele ainda a caminho, seus servos vieram ao seu encontro com notícias de que o menino estava vivo.
52 I achi xu tzʼonoj chique: —¿Wach u ʼonom ʼor xu ticba utziric? Ique xqui bij che: —Iwir a la úna re u kajbal ʼij xchup i ʼaʼ chirij —xe cha che.
52 Quando perguntou a que horas o seu filho tinha melhorado, eles lhe disseram: "A febre o deixou ontem, à uma hora da tarde".
53 I u kajaw i iwab, are xu ta i ʼor-le, xu nabej chi are ʼor ʼuri are xu bij i Jesus che: “Awacʼal ca cʼasi na.” Teʼuri i achi xu cuba u cʼux che i Jesus junam cuʼ conojel u miʼal ralcʼwal.
53 Então o pai percebeu que aquela fora exatamente a hora em que Jesus lhe dissera: "O seu filho continuará vivo". Assim, creram ele e todos os de sua casa.
54 Are ucab milágro iri, xu ʼan i Jesus, are xel pa Judéa y xa ʼe cʼa pa Galiléa.
54 Esse foi o segundo sinal miraculoso que Jesus realizou, depois que veio da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.