Atos 20
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVI
1 Are xuxlan i chʼokowic, i ma Páblo xe u siqʼuij i creyent ruʼ, yabal re qui nojbal. Teʼuri xe u tzʼulej, xe u ʼijla canok, y xa ʼe pa Macedónia.
1 Cessado o tumulto, Paulo mandou chamar os discípulos e, depois de encorajá-los, despediu-se e partiu para a Macedônia.
2 Xe u solij i tak tinimit re i jyub-le, y xu ya u cowil qui cʼux i creyent ruʼ tak u tzij. Teʼuri xa ʼe pa Grécia.
2 Viajou por aquela região, encorajando os irmãos com muitas palavras e, por fim, chegou à Grécia,
3 Chila xoʼon wi oxib icʼ; teʼuri xu yijba rib, ʼenam-re pa SÃria. Are ya ca ʼan te pa bárco, xretamaj chi i aj Israel winak qui yijbam wach u chapic quiqui ʼan che. Rumal-i, xu chʼobo n-ca ʼe ta pa bárco, y xtzalijic; xu maj chubi u be pa jyub Macedónia.
3 onde ficou três meses. Quando estava a ponto de embarcar para a Síria, os judeus fizeram uma conspiração contra ele; por isso decidiu voltar pela Macedônia,
4 Je ʼo jujun creyent xcachiʼilaj bic: jun chique are i ma Sópater, aj Beréa; queb chic je aj Tesalónica, je are i ma Aristárco, i ma Segúndo; jun chic are i ma Gáyo, aj Dérbe; xak ʼo i a-Timotéo; xak je ʼo i ma TÃquico y ma Trófimo chi je aj pa jyub Asia.
4 sendo acompanhado por Sópatro, filho de Pirro, de Beréia; Aristarco e Secundo, de Tessalônica; Gaio, de Derbe; e Timóteo, além de Tíquico e Trófimo, da província da Ásia.
5 Xui-ri, ique xe nabej bic, xe ʼe cʼa pa tinimit Tróas; chila xoj coyʼej wi.
5 Esses homens foram adiante e nos esperaram em Trôade.
6 Yoj xkoyʼej i ricʼawic i nimaʼij chi ca tijaw wi i caxlanwa n-ta cunbal che. Teʼuri xoj ʼan pa bárco y xoj el pa FilÃpos. Che i joʼob ʼij, xe ʼe ka maja pa Tróas pa oj coyʼem wi; chila xoj qʼuiji wi wukub ʼij.
6 Navegamos de Filipos, após a festa dos pães sem fermento, e cinco dias depois nos reunimos com os outros em Trôade, onde ficamos sete dias.
7 Che i nabe ʼij re i seman, xka mol kib cuʼ i creyent chu tijawic ka wa. Teʼuri i ma Páblo xoc chu cʼutic chique i je moltajnak. Lic xnajtin chu cʼutic chique, man ʼo tan chic u viáje chucab ʼij. Rumal-i cʼa tiqʼuil aʼab ca tijin chi tzij.
7 No primeiro dia da semana reunimo-nos para partir o pão, e Paulo falou ao povo. Pretendendo partir no dia seguinte, continuou falando até à meia-noite.
8 I cuárto pa ka molom wi kib ʼo cʼa pa oxleja; chila qʼui i ʼaʼ tzijtalic.
8 Havia muitas candeias no piso superior onde estávamos reunidos.
9 ʼO jun ala cul pa wantana, a-Eutico u bi. Ire craj chic waram, man i ma Páblo xnajtin chi chʼaʼatic, y ya naj chic chaʼab. Are u ʼonquil i ala-le lic xoc li u waram y xak teʼet xtzak li cʼa pulew. Are xqui yaco, ya camnak chic.
9 Um jovem chamado Êutico, que estava sentado numa janela, adormeceu profundamente durante o longo discurso de Paulo. Vencido pelo sono, caiu do terceiro andar. Quando o levantaram, estava morto.
10 Teʼuri i ma Páblo xkaj lok, xjupi chirij, y xu tzʼulej. Xu bij chique i creyent: â Mi xij iwib; ire cʼaslic â xu bij.
10 Paulo desceu, inclinou-se sobre o rapaz e o abraçou, dizendo: "Não fiquem alarmados! Ele está vivo! "
11 Teʼuri xel chubic y xu tij wa cuʼ i creyent. Are xrelej, xoc chic che u cʼutunic chique cʼa che u sakirbal. Teʼuri xa ʼec.
11 Então subiu novamente, partiu o pão e comeu. Depois, continuou a falar até o amanhecer e foi embora.
12 I ala chi tzaknak pa wantana, xqui cʼam bi chi rachoch, cʼaslic; conojel xcubi qui cʼux man xcʼasi chic.
12 Levaram vivo o jovem, o que muito os consolou.
13 Teʼuri xoj ʼe yoj pa bárco cʼa pa tinimit Ason, man i ma Páblo xu chʼobo chi ʼutz coj nabej bi yoj; xui-ri ire n-xicʼaw ta chuwi ya, xa xu ya vuélta che akan y xu bij chi caka rik kib chila pa Ason. Queje ile xka yijba chakawach.
13 Quanto a nós, fomos até o navio e embarcamos para Assôs, onde iríamos receber Paulo a bordo. Assim ele tinha determinado, tendo preferido ir a pé.
14 Are xka rik kib chila ruʼ ire, xa ʼan bi kuʼ pa bárco, y xoj ʼe junam pa tinimit Mitiléne.
14 Quando nos encontrou em Assôs, nós o recebemos a bordo e prosseguimos até Mitilene.
15 Teʼuri xoj ʼec, y chucab ʼij xoj icʼaw chuwach i tinimit QuÃo. Cʼa che chic jun ʼij xoj upon pa tinimit Sámos, chi ʼo chu chiʼ i mar. Xoj uxlan jubiʼ pa tinimit TrogÃlio, y chucab ʼij xoj upon pa tinimit Miléto.
15 No dia seguinte navegamos dali e chegamos defronte de Quio; no outro dia atravessamos para Samos e, um dia depois, chegamos a Mileto.
16 Queje ile xka ʼano, man i ma Páblo craj uponic weʼ pa Jerusalen, man craj ca ʼe rila i nimaʼij Pentecosteschila. Rumal-i, n-xraj ta ʼenam pa Efeso, y n-xraj ta xu bay mas rib pa jyub Asia. Rumal-i queje ile xka ʼano.
16 Paulo tinha decidido não aportar em Éfeso, para não se demorar na província da Ásia, pois estava com pressa de chegar a Jerusalém, se possível antes do dia de Pentecoste.
17 I ma Páblo, are ʼo pa Miléto, xu tak qui siqʼuixic i aj cʼamol u tzam chique i creyent pa tinimit Efeso.
17 De Mileto, Paulo mandou chamar os presbíteros da igreja de Éfeso.
18 Are xe cʼun ruʼ, xu bij chique: â Yix lic iwilom wach in cʼaslemal chiwach; lic iwilom wach in ʼanom chu jekbal lok iwuʼ yix waral pa Asia.
18 Quando chegaram, ele lhes disse: "Vocês sabem como vivi todo o tempo em que estive com vocês, desde o primeiro dia em que cheguei à província da Ásia.
19 Lic xin ya wib chu ʼonquil u chac i Kajwal; n-xin ʼan ta nim che wib chiwach. Queje ile xin ʼano, tupu ʼolic xin oʼ rumal u qʼuial cʼax xpe pin wi cumal i aj Israel chi xcaj in chapic.
19 Servi ao Senhor com toda a humildade e com lágrimas, sendo severamente provado pelas conspirações dos judeus.
20 Xui-ri, n-xin xij ta wib chu bixquil chiwe niʼpa i tzij rajwaxic chiwe, xak n-xin mayij tu cʼutic chiwe wach i ʼutz qui ʼano. Queje ile xin ʼano are i molom iwib, xak queje xin ʼan chi tak iwachoch.
20 Vocês sabem que não deixei de pregar-lhes nada que fosse proveitoso, mas ensinei-lhes tudo publicamente e de casa em casa.
21 Lic xin ʼalijinsaj chiwe chi ʼo u chac qui jalwachij i cʼaslemal chuwach i Dios, xak qui cuba i cʼux che i Kajwal JesucrÃsto. Queje ile xin cʼut chique i aj Israel winak xak chique i ne te aj Israel.
21 Testifiquei, tanto a judeus como a gregos, que eles precisam converter-se a Deus com arrependimento e fé em nosso Senhor Jesus.
22 Woʼor ʼut, quin ʼe Jerusalen, man i u Tewal i Dios quin u tak bi chila. Quin ʼec, tupu n-wetaʼam taj wach quin cʼulmaj chila.
22 "Agora, compelido pelo Espírito, estou indo para Jerusalém, sem saber o que me acontecerá ali,
23 Xui-ri, wetaʼam ipa quin ʼe wi pa tak tinimit, quin tij uyej; ʼolic quin qui min pa cárcel. Ile wetaʼam, man i u Tewal i Dios ca bin chwe.
23 senão que, em todas as cidades, o Espírito Santo me avisa que prisões e sofrimentos me esperam.
24 Niʼpa ile n-quin cʼachir ta rumal, xak mi ne che in cʼaslemal. N-ta we che, we xin camic, o we in cʼaslic. Are i ʼo we che, are we quin quicotic quin qʼuis u ʼonquil in chac chi u yom i Kajwal Jesus chinkul; i in chac-i are u paxsaxic u tzijol i cʼaxnabal u cʼux i Dios chique conojel.
24 Todavia, não me importo, nem considero a minha vida de valor algum para mim mesmo, se tão-somente puder terminar a corrida e completar o ministério que o Senhor Jesus me confiou, de testemunhar do evangelho da graça de Deus.
25 Woʼor wetaʼam chi mi jun chiwe cril chic in wach. In cʼutum chiwe iwonojel wach usucʼ i ʼatbal tzij re i Dios pakawi.
25 "Agora sei que nenhum de vocês, entre os quais passei pregando o Reino, verá novamente a minha face.
26 Rumal-i, woʼor cwaj quin bij chiwe: we ʼo jun chiwe yix ca sachic, n-in mac ta chic yin.
26 Portanto, eu lhes declaro hoje que estou inocente do sangue de todos.
27 In bim chic ronojel wach u chʼobom i Dios; lic n-ta wuwam u wach chiwe.
27 Pois não deixei de proclamar-lhes toda a vontade de Deus.
28 Chiwila iwib yix, xak che iwila i jutzobaj creyent, man i u Tewal i Dios u yom u chajixic chikul. Che i chajij pacha quiqui ʼan i je aj chajil chij. Queje ile chi ʼana che i jutzobaj re i Kajwal, man ire je u loʼom ruʼ u quiqʼuel.
28 Cuidem de vocês mesmos e de todo o rebanho sobre o qual o Espírito Santo os colocou como bispos, para pastorearem a igreja de Deus, que ele comprou com o seu próprio sangue.
29 Che iwila, man wetaʼam, are quin ʼe yin, que cʼun juban chic chu quichersaxic i jutzobaj; quiqui ʼan na pacha quiqui ʼan utiw chiquixol jutzobaj chij.
29 Sei que, depois da minha partida, lobos ferozes penetrarão no meio de vocês e não pouparão o rebanho.
30 Chixol yix mÃsmo ʼo ni que walij chu tʼoric i jutzobaj creyent, cʼambal bi qui wach.
30 E dentre vocês mesmos se levantarão homens que torcerão a verdade, a fim de atrair os discípulos.
31 Chi ʼana cwent ʼu iwib; cha cʼun chi cʼux chi yin oxib junab u wach, chi paʼij, chi chaʼab, xin oʼic xix in pixbaj chi jujunal.
31 Por isso, vigiem! Lembrem-se de que durante três anos jamais cessei de advertir a cada um de vocês disso, noite e dia, com lágrimas.
32 Woʼor, wachalal, quix in ya can puʼab i Dios chi quix u chajij; chi chʼobo i u tzij man are ile ca ʼalijinsaw i cʼaxnabal u cʼux i Dios chiwe. I tzij-le cu cowirsaj u cubibal i cʼux, xak quix u to chu rikic i ʼutz chi cu ya i Dios piquiwi conojel i je re ire.
32 "Agora, eu os entrego a Deus e à palavra da sua graça, que pode edificá-los e dar-lhes herança entre todos os que são santificados.
33 N-in rayim tu wach u mer jun chic, xak ni u ʼuʼ.
33 Não cobicei a prata nem o ouro nem as roupas de ninguém.
34 Are in ʼanom, in chacun-nak ruʼ in ʼab, chʼacbal re niʼpa i rajwaxic chwe, xak chique niʼpa i que chacun wuʼ. Lic iwetaʼam yix ile.
34 Vocês mesmos sabem que estas minhas mãos supriram minhas necessidades e as de meus companheiros.
35 Ile lic ʼax in cʼutum wi chiwe chi ʼo u chac coj chacunic, chʼacbal-re wach caka tobej-que i nibaʼib. Cha cʼun chaka cʼux wach xu bij i Kajwal JesucrÃsto. Xu bij: â Jun winak, mas ca quicotic we ca sipanic, chuwach i jun chi cu cʼam i sipon.â Queje ile xu bij Kajwal â xu bij i ma Páblo chique.
35 Em tudo o que fiz, mostrei-lhes que mediante trabalho árduo devemos ajudar os fracos, lembrando as palavras do próprio Senhor Jesus, que disse: ‘Há maior felicidade em dar do que em receber’ ".
36 Are xrelej u bixquil ile, xe xuqui junam, y xqui tzʼonoj che i Dios.
36 Tendo dito isso, ajoelhou-se com todos eles e orou.
37 Conojel xe oʼic; xqui tzʼulej i ma Páblo, y xqui tzʼubaj.
37 Todos choraram muito e, abraçando-o, o beijavam.
38 Lic que bisonic, man xu bij chique chi n-caquil ta chic u wach. Teʼuri xcachiʼilaj bic cʼa ruʼ i bárco.
38 O que mais os entristeceu foi a declaração de que nunca mais veriam a sua face. Então o acompanharam até o navio.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.