Romanos 2

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Xui-ri, yet cha ʼana cwent awib we ca coj u mac jun chic. N-ta cawesaj wi awib ʼuri chuwach we ca coj u mac i jun, y xak ca ʼan yet pacha coʼon ire. Xa tojbal mac ʼuri ca tzucuj pawi yet atuquel, n-ta coʼono xa at pachinok.
1 Portanto, você, que julga, os outros é indesculpável; pois está condenando a si mesmo naquilo em que julga, visto que você, que julga, pratica as mesmas coisas.
2 Ketaʼam chi Dios lic sucʼul i cu ʼano are cu ya i tojbal mac piquiwi i je aj ʼanol tak i n-ʼus taj-le.
2 Sabemos que o juízo de Deus contra os que praticam tais coisas é conforme a verdade.
3 Yet we ca ʼat tzij puwi i jun, y xa ca ʼan yet pacha cu ʼan ire, ¿xataba i Dios n-cu ya ti tojbal mac ʼuri chawe? Cu yaʼo pues.
3 Assim, quando você, um simples homem, os julga, mas pratica as mesmas coisas, pensa que escapará do juízo de Deus?
4 Maja na cu ya pawi man ca tijin chu yaʼic u nimal u cʼux chawe. ¿N-awetaʼam ta bawa chi lic nim i rutzil u cʼux i Dios? ¿N-awetaʼam taj chi ire, lic ʼutz u cʼux, at royʼem na chi ca jalwachij a nojbal? ¿N-ta bawa awe che ile?
4 Ou será que você despreza as riquezas da sua bondade, tolerância e paciência, não reconhecendo que a bondade de Deus o leva ao arrependimento?
5 Péro yet, lic at co, n-cawaj ta ca jalwachij a cʼux; rumal-i, xa cat tijin chu nimarsaxic i tojbal a mac chi ca pe na pawi. Ca pe na chupam i ʼij re i juício, are coʼon i Dios i sucʼul laj ʼatbal tzij.
5 Contudo, por causa da sua teimosia e do seu coração obstinado, você está acumulando ira contra si mesmo, para o dia da ira de Deus, quando se revelará o seu justo julgamento.
6 Man i Dios cu ya i tojbal-re chake chaka jujunal, rumal wach i ka ʼanom.
6 Deus "retribuirá a cada um conforme o seu procedimento".
7 Cu ya i cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic chique niʼpa i n-quiqui mayij tu ʼonquil i ʼutz, rikbal re qui ʼij chuwach i Dios, xak i qui quicotemal chila chicaj, tak i ʼutz chi n-ca qʼuis ta chic.
7 Ele dará vida eterna aos que, persistindo em fazer o bem, buscam glória, honra e imortalidade.
8 Xui-ri, i Dios lic cu tak na li tojpen piquiwi niʼpa i quiqui tzucuj i toʼ que ique, chi n-que cojon ta che i sak laj tzij re i Dios, chi toʼ cacaj i n-ʼus taj. Ca tzak ni roywal i Dios piquiwi ique.
8 Mas haverá ira e indignação para os que são egoístas, que rejeitam a verdade e seguem a injustiça.
9 Ca pe ni uyej, ca pe ni cʼax piquiwi conojel i winak chi quiqui ʼan i n-ʼus taj; ca pe na piquiwi i ne te aj Israel, xui-ri, mas nim i cʼax ca pe na piquiwi i aj Israel chi quiqui ʼan i n-ʼus taj.
9 Haverá tribulação e angústia para todo ser humano que pratica o mal: primeiro para o judeu, depois para o grego;
10 Péro je niʼpa i quiqui ʼan i ʼutz, i Dios cu ya chique cocsax ni qui ʼij; cu ya i qui chomal, cu ya i uxlambal qui cʼux. Lic queje ile cu ya chique i aj Israel winak, xak chique i ne te aj Israel.
10 mas glória, honra e paz para todo o que pratica o bem: primeiro para o judeu, depois para o grego.
11 I Dios, xak jun i quilic coʼon chique conojel i winak.
11 Pois em Deus não há parcialidade.
12 I ne te aj Israel winak n-chiquikul ti ique u cojic i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. Ique, we qui ʼanom qui mac, quiqui toj na, xui-ri n-are ti u ʼatbal tzij i mam Moises que u ya pa tojbal mac. I aj Israel winak ʼo chiquikul quiqui coj i ʼatbal tzij-le. Ique, we qui ʼanom qui mac, are i ʼatbal tzij-le cu bij chique chi ca pe ni tojbal mac piquiwi.
12 Todo aquele que pecar sem a lei, sem a lei também perecerá, e todo aquele que pecar sob a lei, pela lei será julgado.
13 I winak chi je ʼutz chuwach i Dios je are ique chi quiqui coj niʼpa u tzij ire. I winak chi toʼ quiqui ta i ujer ʼatbal tzij, y n-quiqui ʼan taj, ique n-que ʼel ta ʼutz chuwach i Dios.
13 Porque não são os que ouvem a Lei que são justos aos olhos de Deus; mas os que obedecem à lei, estes serão declarados justos.
14 I winak chi n-ti ujer ʼatbal tzij cuʼ, we xa quituquel quiqui ʼan pacha cu bij i ʼatbal tzij-le, ʼalaj ʼuri chi que-wi quetaʼam piqui cʼux wach craj i Dios chique.
14 ( De fato, quando os gentios, que não têm a lei, praticam naturalmente o que ela ordena, tornam-se lei para si mesmos, embora não possuam a lei;
15 — ausente —
15 pois mostram que as exigências da lei estão gravadas em seus corações. Disso dão testemunho também a consciência e os pensamentos deles, ora acusando-os, ora defendendo-os. )
16 — ausente —
16 Isso acontecerá no dia em que Deus julgar os segredos dos homens, mediante Jesus Cristo, conforme o declara o meu evangelho.
17 Chitapeʼ; yix qui ʼan nim che iwib xa rumal ix aj Israel winak. Qui ʼan nim che iwib man ix chatal rumal i Dios; cul i cʼux che i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises.
17 Ora, você que leva o nome de judeu, apóia-se na lei e orgulha-se em Deus;
18 Katzij, iwetaʼam wach craj i Dios chiwe; iwetaʼam wach i ʼutz ca majaw chiwe chi qui ʼano, man ʼo i ʼatbal tzij-le iwuʼ.
18 se você conhece a vontade de Deus e aprova o que é superior, porque é instruído pela lei;
19 Rumal i ʼatbal tzij-le, qui bij yix lic ix sakil aj ucʼanel-be chique i je mawach; qui bij yix ix pacha ix aj tzijol ʼaʼ chique i je ʼo pa ʼekum.
19 se está convencido de que é guia de cegos, luz para os que estão em trevas,
20 Qui bij yix lic ix ʼutz laj aj cʼutunel chique i n-quiqui ta tu be u tzij i Dios; qui bij yix ix ʼutz laj aj tijonel chique i cʼa te ca tijin qui nawic. Queje ile qui chʼob yix, man iwetaʼam i ʼatbal tzij chi tzʼibtal can rumal i mam Moises. Rumal i ʼatbal tzij-le, qui bij yix lic ronojel iwetaʼam, xak ix rajaw i sak laj tzij. (Queje ile qui bij yix.)
20 instrutor de insensatos, mestre de crianças, porque tem na lei a expressão do conhecimento e da verdade;
21 Yix chi ix aj Israel winak, lic que i tijoj i juban, qui bij yix. ¿Wuchac ʼut n-quix naw ti yix chu ʼonquil pacha i qui cʼutu? Yix qui cʼutu chi n-ʼus taj ca ʼan elaʼ; quin tzʼonoj ʼuri chiwe ¿n-qui ʼan ti elaʼ yix?
21 então você, que ensina os outros, não ensina a si mesmo? Você, que prega contra o furto, furta?
22 Yix xak qui cʼutu chi n-ʼus taj we jun cu min rib ruʼ jun ixok we n-rixokil taj. Bay, quin tzʼonoj chiwe ¿n-queje ti qui ʼan yix ile? Qui bij yix chi n-ʼus taj coc qui ʼij niʼpa i qʼuexwach je ʼantalic, ¿wuchac ʼut quix oc pa tak cachoch tiox y quiwelʼaj ubitak-que chique? Ile xak n-ʼus taj.
22 Você, que diz que não se deve adulterar, adultera? Você, que detesta ídolos, rouba-lhes os templos?
23 Yix toʼ nim i ʼanom che iwib, man chiwe yix xyaʼ wi i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. Xui-ri, yix i kajsam u ʼij i Dios man n-quix cojon ta che i u ʼatbal tzij-le.
23 Você, que se orgulha na lei, desonra a Deus, desobedecendo à lei?
24 Xeʼelok pacha i tzij tzʼibtal chupam u wuj i Dios chi queje iri cu bij: “I ne te aj Israel winak, cʼax que chʼaw che i Dios iwumal yix.” (Queje ile tzʼibtalic.)
24 Como está escrito: "O nome de Deus é blasfemado entre os gentios por causa de vocês".
25 Yix chi ix aj Israel achiab, ʼo i retal circuncision ʼantal che i chʼacul chuwach i Dios chi yix ʼo i trat ruʼ ire. ʼUtz iwe yix rumal i retal-le, xui-ri, we lic quix cojon che i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. We n-quix cojon ta che, queʼelok ix xak jun cuʼ ique chi n-ʼantal ti retal-le che qui chʼacul.
25 A circuncisão tem valor se você obedece à lei; mas, se você desobedece à lei, a sua circuncisão já se tornou incircuncisão.
26 Jun winak, we n-aj Israel taj, n-ti retal che u chʼacul, xui-ri we cu ʼan wach cu bij i ujer ʼatbal tzij que i aj Israel, i Dios cril na ʼuri xak jun cuʼ i aj Israel, chi ʼo i retal che i qui chʼacul.
26 Se aqueles que não são circuncidados obedecem aos preceitos da lei, não serão eles considerados circuncidados?
27 Jun winak, we n-ti retal-le che u chʼacul, xui-ri we ca cojon che i ʼatbal tzij, chom queʼel ʼuri chuwach i Dios, chom na ire chiwach yix. Ca ʼalijin na ʼuri chi yix ʼo i mac chiwij, man yix n-quix cojon ta che i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. N-quix cojon ta che, tupu ʼo i wuj iwuʼ chi tzʼibtal chuwach, tupu xak ʼo retal che i chʼacul.
27 Aquele que não é circuncidado fisicamente, mas obedece à lei, condenará você que, tendo a lei escrita e a circuncisão, é transgressor da lei.
28 Yix, we ix aj Israel winak chi iwalaxic, ile n-ta coʼono, n-ix ta sakil laj tak aj Israel winak ʼuri we xa rumal iwalaxic. I retal ʼantal chiwe, we xui che i chʼacul, n-are ta sakil laj retal ʼuri chuwach i Dios.
28 Não é judeu quem o é apenas exteriormente, nem é circuncisão a que é meramente exterior e física.
29 Jun, we lic aj Israel winak pu cʼux, lic sakil laj aj Israel ʼuri. I retal chi lic ʼo u chac che, are i retal ʼantal che pa ranima. I retal chi ʼo che u chʼacul, xa rumal i ujer ʼatbal tzij ʼantal che; xui-ri, i retal ʼantal pa ranima, are u Tewal i Dios ʼanawnak. Jun, we ʼutz u cʼux chuwach i Dios, ʼo na ʼuri u ʼij rumal i Dios, n-xui ta cumal i winak ʼo u ʼij.
29 Não! Judeu é quem o é interiormente, e circuncisão é a operada no coração, pelo Espírito, e não pela lei escrita. Para estes o louvor não provém dos homens, mas de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.