Mateus 24

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 I Jesus xel pa rachoch i Dios; ya cu maj u be. Are ʼuri xe tejeb i u tijoxelab ruʼ, y xe oc chu cʼutic niʼpa i ja re i rachoch i Dios.
1 Jesus saiu do pátio do Templo, e, quando já estava indo embora, os seus discípulos chegaram perto dele e chamaram a sua atenção para os edifícios do Templo.
2 I Jesus xu bij chique:
2 Então ele disse:
3 Teʼuri xe ʼe chuwi jyub Olívos i Jesus xcubi chila. Are ʼuri i u tijoxelab xe tejeb pan ruʼ. Xe oc chu tzʼonoxic che, aliʼal:
3 Jesus estava sentado no monte das Oliveiras. Então os discípulos chegaram perto dele e lhe perguntaram em particular: — Conte para nós quando é que isso vai acontecer. Que sinal haverá para mostrar que chegou o tempo de o senhor voltar e de tudo acabar?
4 I Jesus xu bij:
4 Jesus respondeu:
5 Man je qʼui que cʼun na, y quiqui ʼan che quib pacha yin. “Yin in i Toliwe,” que cha; cumal ique-le, je qʼui que tʼortaj na.
5 Porque muitos vão aparecer fingindo ser eu e dizendo: “Eu sou o
6 Yix xak qui ta ni rason chi ʼo nimak tak chʼoʼoj jela, xak nimak tak chʼoʼoj jewa. Mix cʼachir rumal, man ʼo ni u chac queje ile coʼono; xui-ri, are qui ta i tzij-le, cʼa maja ca cʼun ni qʼuisbal re tak i ʼij-i.
6 Não tenham medo quando ouvirem o barulho de batalhas ou notícias de guerras. Tudo isso vai acontecer, mas ainda não será o fim.
7 ʼO ni tinimit quiqui ʼan chʼoʼoj che jun chic. I winak re jun ʼatol tzij xak quiqui ʼan chʼoʼoj che jun chic nim laj ʼatol tzij. Ca pe waʼjal, ca pe yobil, ca pe i ucabrakan pa tak tinimit.
7 Uma nação vai guerrear contra outra, e um país atacará outro. Em vários lugares haverá falta de alimentos e tremores de terra.
8 Lic ca cʼun na ile, xui-ri xa are i jekbal re i cʼax chi ca petic.
8 Essas coisas serão como as primeiras dores de parto.
9 Yix quix chaptaj na, quix yaʼ na pa tojpen, y quix camsax na. Conojel i winak tzel na quix quilo xa wumal yin.
9 — Depois vocês serão presos e entregues para serem maltratados e vocês serão mortos. Todos os odiarão por serem meus seguidores.
10 Che i ʼij-le, je qʼui na quiqui sach u cubibal qui cʼux che i Dios; xak je qʼui na, tzel na quiquil quib; xak ʼo ni quiqui jach i cachiʼil piquiʼab i tzel que ʼilawic.
10 Nessa época muitos vão abandonar a sua fé e vão trair e odiar uns aos outros.
11 Xak je qʼui ni aj tʼoronel que cʼun na, quiqui bij chi je ajbil u tzij i Dios; je qʼui ni winak que qui tʼor na.
11 Então muitos falsos
12 Niʼpa i ca pe ruʼ itzel lic ca qʼuiar na, je qʼui na ʼuri i winak quiqui sach i cʼaxnabal qui cʼux chiquiwach.
12 A maldade vai se espalhar tanto, que o amor de muitos esfriará;
13 Xui-ri, pachin i quiqui chʼijo cʼa pa qʼuisbal-re, que ʼel na ʼuri pa cʼax.
13 mas quem ficar firme até o fim será salvo.
14 Xak i ʼutz laj tzij re i ʼatbal tzij re i Dios ca paxsax na, ronojel u wach i jyub taʼaj, man caquetamaj na conojel i tinimit; teʼuri ca pe i qʼuisbal re u wach i jyub taʼaj.
14 E a boa notícia sobre o
15 — ausente —
15 E Jesus continuou:
16 — ausente —
16 Então, os que estiverem na região da Judeia, que fujam para os montes.
17 Niʼpa je ʼo ʼan puwija re i cachoch, suʼ che kaj la lok; me oc chic chupam, quiqui cʼambej re ubitak-que.
17 Quem estiver em cima da sua casa, no terraço, que fuja logo e não entre para pegar as suas coisas.
18 Xak niʼpa i je ʼo pa tak ticon, me tzalij lok que qui cʼambej re qui ʼuʼ. ¡Paʼanem che ʼanmajok!
18 E quem estiver no campo, que não volte para casa a fim de buscar as suas roupas.
19 Chupam i ʼij-le, toʼ qui wach ixokib chi ʼo i yobil chiquij, xak ique chi ʼo cacʼal que tzʼumanic, cʼax i qui ʼanmajic ique.
19 Ai das mulheres grávidas e das mães com criancinhas naqueles dias!
20 Chi tzʼonoj che i Dios chi n-joron ti tew are quix ʼanmaj chuwach ile, xak n-are ta chupam i uxlambal ʼij.
20 Orem a Deus para que vocês não tenham de fugir no inverno ou no sábado .
21 Man i uyej che tak i ʼij-le, lic cʼax. Cʼa chu xebal ʼij sak, n-ta jun cʼax petnak lic cʼax chuwach ile; xak n-ta chic jun chic ca petic, lic cʼax chuwach ile.
21 Porque naqueles dias haverá um sofrimento tão grande como nunca houve desde que Deus criou o mundo; e nunca mais acontecerá uma coisa igual.
22 Y we i Dios n-coʼon ta che, chi xa ʼatal ʼij ʼo ni cʼax-le, ʼis que cam na conojel. Xui-ri, ire cu ʼatij na; queje coʼon ire ile rumal i cʼaxnabal u cʼux chique i je re ire.
22 Porém Deus diminuiu esse tempo de sofrimento. Se não fosse assim, ninguém seria salvo. Mas, por causa do povo que Deus escolheu para salvar, esse tempo será diminuído.
23 Rumal-i, che tak i ʼij-le, we ʼo i que bin chiwe: “Chiwilapeʼ, chi ʼo wi i Tolke,” que cha, o we quiqui bij: “Le i ʼolic-le,” que cha, mi cojo.
23 — Portanto, se alguém disser para vocês: “Vejam! O
24 Man que cʼun ni aj tʼoronel chi quiqui ʼan che quib pacha je toliwe, xak que cʼun jujun quiqui ʼan che quib pacha je ajbil u tzij i Dios. Quiqui ʼan ni milágro, xak nimak tak ʼanic, ʼilbal-re we que tiqui chi qui tʼoric niʼpa i je re i Dios.
24 Porque aparecerão falsos profetas e falsos messias, que farão milagres e maravilhas para enganar, se possível, até o povo escolhido de Deus.
25 Ya in bim chic iri chiwe wach i qui cʼulmaj coʼon panok.
25 Prestem atenção! Eu estou lhes dizendo tudo isso, antes que aconteça.
26 Rumal-i, we ca bix chiwe: “Chiwilapeʼ chila ʼo wi i Tolke pa taʼaj tzʼinilic,” que cha, mix ʼe chila; xak we ca bix chiwe: “Chiwilapeʼ chi ʼo wi paja,” quiqui bij chiwe, mi cojo.
26 — E, se disserem: “Vejam! Ele está no deserto”, não vão lá. Ou ainda: “Vejam! Ele está escondido aqui”, não acreditem.
27 Mi cojo, man i Achi aj Chicaj n-aliʼal taj ca cʼunic. I u cʼunic ire coʼono pacha coʼon jun nim laj u rep ʼaʼ ca repcanic, chi coʼon sak ronojel u wach i caj.
27 Porque, assim como o relâmpago risca o céu, do nascente até o poente, assim será a vinda do
28 (I tojpen lic ca cʼun-na.) Pa ʼo wi jun chʼaculaj camnak, chila que moltaj wi i cʼuch.
28 — Onde estiver o corpo de um morto, aí se ajuntarão os urubus.
29 Are quicʼaw niʼpa i cʼax re i ʼij-le, are ʼuri i ʼij ca ʼekumaric; i icʼ n-ca tzun ta chic; i chʼumil que tzak na li chicaj; xak wach tak ʼo chicaj que sicsax na.
29 Jesus disse:
30 Are ʼuri ca ʼiltaj jun séña chicaj, re in cʼunbal yin chi in Achi aj Chicaj. Y conojel i tinimit chuwach i jyub taʼaj que oʼ na. Y quin quil na chi quin cʼun pa sutzʼ, nim na in choʼab, in chomal.
30 Então o sinal do
31 Ca tataj jun nim laj trompet, y que in tak bi in ángel cʼa pa que ʼel wi li i cajib tew cʼulala; que in tak li jewa, xak que in tak bi jela, quiqui molbej-que niʼpa i je in chom, ronojel u wach i jyub taʼaj.
31 A grande trombeta tocará, e ele mandará os seus anjos para os quatro cantos da terra. E os anjos reunirão os escolhidos de Deus de um lado do mundo até o outro.
32 Yix iwetaʼam wach i séña quiwil che u cheʼlal hígo are ya ca cʼun i ʼalaj; chix naw che i cheʼ-le. Ile, are quiwilo chi ca pe tan chic u tux, y coʼon rax, iwetaʼam ʼuri ya ca miʼ tan chic i ulew.
32 Jesus disse ainda:
33 Xak queje quiwetamaj are ya ca cʼun i qʼuisbal re tak i ʼij-i. Are quiwil yix pacha tak in bim chiwe, chi ta u be ʼuri ya ca pe i ʼij in bim chiwe; ya jekanic cu ʼano.
33 Assim também, quando virem acontecer essas coisas, fiquem sabendo que o tempo está perto, pronto para começar.
34 Katzij i quin bij chiwe, ya ca cʼun ronojel niʼpa in bim-le; i winak je re woʼor quiquil na.
34 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: essas coisas vão acontecer antes de morrerem todos os que agora estão vivos.
35 I caj, i ulew ca sachic, xui-ri in tzij yin n-ca sach taj, ca ʼantaj na ronojel niʼpa in bim chiwe.
35 O céu e a terra desaparecerão, mas as minhas palavras ficarão para sempre.
36 Mi jun retaʼam pachique ʼij, pachique ʼor, coʼon ile. Xak mi ne i ángel aj chicaj, xak mi ne u Cʼojol i Dios n-retaʼam taj; xui i Ta chicaj retaʼam.
36 Jesus continuou, dizendo:
37 I winak n-quiqui yijba ta quib che i ʼij-le are ca cʼun i Achi aj Chicaj. Xa quiqui ʼan na pacha xqui ʼan i winak re tak i ʼij re i mam Noe ujer.
37 A vinda do
38 Ique ujer, are maja ca pe i nim laj jab chi xu nojsaj u wach i jyub taʼaj che i ya, n-xqui yijba ta quib. Toʼ xqui tzuk quib, toʼ xe tuʼunic, toʼ xqui bisoj i qui cʼulanic; queje xqui ʼan ile tzʼakat xcʼun i ʼij chi xoc i mam Noe pa nim laj bárco.
38 Pois, antes do dilúvio, o povo comia e bebia, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca.
39 Toʼ queje ile xqui ʼano, y n-xqui na taj, cʼa are xpe i nim laj ya chi ʼis xe u cʼam bic. Xak queje quiqui ʼan na ile are quin cʼun yin chi in Achi aj Chicaj.
39 Porém não sabiam o que estava acontecendo, até que veio o dilúvio e levou todos. Assim também será a vinda do Filho do Homem.
40 Chupam i ʼij-le, je ʼo ni queb achiab, que chacun junam pa qui ticon; jun chique ca cʼam nubic; i jun, ca canax canok.
40 — Naquele dia dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.
41 Xak je ʼo ni queb ixokib que tijin chi queʼem. Jun chique ca cʼam nubic; i jun ca canax canok.
41 Duas mulheres estarão no moinho moendo trigo: uma será levada, e a outra, deixada.
42 Rumal-i, chix cʼascʼat na, man n-iwetaʼam taj wach oʼonom ʼor ca cʼun i Iwajwal.
42 Fiquem vigiando, pois vocês não sabem em que dia vai chegar o seu Senhor.
43 Cha cʼun chi cʼux wach coʼon jun rajaw ja. Ire we te retaʼam chi chaʼab ca cʼun jun iliʼom ruʼ, we te retaʼam wach oʼonom ʼor ca cʼunic, ire ʼut ca cʼascʼat na. N-cu ya ta che coc paja, crelʼajbej re ubitak-re.
43 Lembrem disto: se o dono da casa soubesse quando ia chegar o ladrão, ficaria vigiando e não deixaria que a sua casa fosse arrombada.
44 Xak queje chi ʼana yix, lic chi yijba iwib chin iwoyʼej na; are n-ti qui chʼob che, are ʼuri quin cʼun yin chi in Achi aj Chicaj.
44 Por isso vocês também fiquem vigiando, pois o Filho do Homem chegará na hora em que vocês não estiverem esperando.
45 (I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique. Xu bij):
45 Jesus disse ainda:
46 ʼUtz re i achi-le, we ca tijin chu ʼonquil wach i rajwaxic chique i mocom are ca cʼun chali i u patron.
46 Feliz aquele empregado que estiver fazendo isso quando o patrão chegar!
47 Katzij i quin bij chiwe, ire ca canax na ʼuri puwi ronojel niʼpa i ubitak-re u patron.
47 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o patrão vai colocá-lo como encarregado de toda a sua propriedade.
48 Xui-ri, we xa mal laj mocom, xa cu chʼob na: “In patron, n-weʼ taj ca tzalij chalok,” mok cu bij ire.
48 Mas, se o empregado for mau, pensará assim: “O meu patrão está demorando muito para voltar.”
49 Are ʼuri cu jek qui chʼayic i rach ajchac, xak ca ʼe cuʼ i je ʼabarel laj tak winak: toʼ cuʼ ique ca wa wi, xak ca tuʼun wi.
49 Então começará a bater nos seus companheiros, e a comer, e a beber com os bêbados.
50 Ire n-retaʼam taj bi chi ʼoril ca cʼun u patron. Are n-ta cu chʼob che, xak teʼet ca cʼun chalok.
50 E o patrão voltará no dia em que o empregado menos espera e na hora que ele não sabe.
51 I u patron cu ya na ʼuri pa nim laj tojpen. Xak jun i tojpen ca yaʼ che pacha ca yaʼ chique i je queb qui palaj. Chila coʼ wi, y cu kachʼachʼej ni uware.
51 Aí o patrão mandará cortar o empregado em pedaços e o condenará a ir para o lugar aonde os hipócritas vão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.