Mateus 10
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs VC
1 Teʼuri i Jesus xe u siqʼuij i cablajuj tijoxelab ruʼ y xu ya piquiʼab que tiqui chi relsaxic itzel laj tak tew, xak que tiqui chi rutzirsaxic bi chi cʼaxil, bi chi yobil.
1 Jesus reuniu seus doze discípulos. Conferiu-lhes o poder de expulsar os espíritos imundos e de curar todo mal e toda enfermidade.
2 Are i qui bi i cablajuj tijoxelab are iri: nabe, are i ma Simon chi xak quiqui bij “ma Pédro” che; teʼuri i u chaʼ, u bi ma Andres; teʼuri, je queb u cʼojol i mam Zebedéo: i ma Jacóbo, chilam i u chaʼ chi ma Wan;
2 Eis os nomes dos doze apóstolos: o primeiro, Simão, chamado Pedro; depois André, seu irmão. Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão.
3 teʼuri i ma Felípe, xak i ma Bartolome; teʼuri i ma Tomas, xak i ma Matéo chi aj tzʼonol alcawal; teʼuri i ma Jacóbo chi u cʼojol i mam Alféo; i ma Lebéo chi xak ma Tadéo quiqui bij che;
3 Filipe e Bartolomeu. Tomé e Mateus, o publicano. Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu.
4 teʼuri i jun chic ma Simon, are i jun chi re i partído cananísta; teʼuri i ma Júdas Iscarióte chi xoʼon panok xcʼayiw i Jesus.
4 Simão, o cananeu, e Judas Iscariotes, que foi o traidor.
5 I cablajuj-le, Jesus xe u tak bic, y xu bij bi chique:
5 Estes são os Doze que Jesus enviou em missão, após lhes ter dado as seguintes instruções: Não ireis ao meio dos gentios nem entrareis em Samaria;
6 Xui cuʼ i aj Israel winak quix ʼe wi; je pacha juban chij, xa je sachnak.
6 ide antes às ovelhas que se perderam da casa de Israel.
7 Are quix ʼec, chi paxsaj u tzijol i ʼatbal tzij aj chicaj; chi bij chique chi ya ca jekanic.
7 Por onde andardes, anunciai que o Reino dos céus está próximo.
8 Che iwutzirsaj iwabib; che i walijsaj i je camnak; chiwesaj i cʼax chique niʼpa ʼo i yobil lépra chique; xak che iwesaj bi itzel tew chique i winak. Queje ile chi ʼana na. Lic sipam chiwe niʼpa quix tiqui yix chu ʼonquil, ni loʼom taj. Xak mi tzʼonoj i rajil, we xi ʼan i pawor chique i winak.
8 Curai os doentes, ressuscitai os mortos, purificai os leprosos, expulsai os demônios. Recebestes de graça, de graça dai!
9 Are quix ʼec, n-ti mer nimak rajil qui cʼam bic, xak mi ne chʼutik rajil.
9 Não leveis nem ouro, nem prata, nem dinheiro em vossos cintos,
10 Xak mi cʼam bi i teb, xak mi ne jun chic i camix, xak mi ne jumolaj chic i xajab, xak mi ne i chʼamiy. Mi cʼam bi tak ile, man jun ajchac ʼo re che, wach i cajwax che; i winak quiqui ya na chiwe wach rajwaxic chiwe.
10 nem mochila para a viagem, nem duas túnicas, nem calçados, nem bastão; pois o operário merece o seu sustento.
11 Yix, are quix upon che jun tinimit, are quix upon che jun aldéa, chi tzucuj jun winak chi quix u cʼulaj che rachoch; chix jekel chila, cʼa te qui canaj canok are quix el chila.
11 Nas cidades ou aldeias onde entrardes, informai-vos se há alguém ali digno de vos receber; ficai ali até a vossa partida.
12 Are quix oc ruʼ ja, chi tzʼonoj che i Dios cu ya i uxlambal qui cʼux.
12 Entrando numa casa, saudai-a: Paz a esta casa.
13 I winak chi rajaw ja, we ʼutz i cʼulaxic xqui ʼan chiwe, ca qʼuiji i ʼutz-le piquiwi. We n-ʼus ta i cʼulaxic xqui ʼano, mi tzʼonoj i ʼutz re i Dios piquiwi are quix el ruʼ ja.
13 Se aquela casa for digna, descerá sobre ela vossa paz; se, porém, não o for, vosso voto de paz retornará a vós.
14 Ique-le, we n-xix qui cʼulaj taj, xak n-cacaj ti u tayic i tzij chi qui bij chique, chix el ʼuri chila. Are quix el che i ja-le, o we xak che i tinimit-le, chi pu can i ulew che iwakan (cʼutbal-re chique chi cʼo qui mac chiquij).
14 Se não vos receberem e não ouvirem vossas palavras, quando sairdes daquela casa ou daquela cidade, sacudi até mesmo o pó de vossos pés.
15 Katzij i quin bij chiwe: pa qʼuisbal ʼij, are ca ʼat tzij piquiwi tak i tinimit, mas nim na i tojpen ca pe piquiwi i tinimit-le chuwach ile chi xpe piquiwi i queb tinimit Sodóma y Gomórra ujer.
15 Em verdade vos digo: no dia do juízo haverá mais indulgência com Sodoma e Gomorra que com aquela cidade.
16 Chitapeʼ, yin quix in tak bi chiquixol i je aj chʼoʼoj chiwij; ix pacha chij ʼuri chiquixol i utiw. Chi ʼana cwent che iwib, pacha coʼon jun cumatz, n-cu ya ta rib che i jun. Xui-ri, chi ʼana che iwib pacha quiqui ʼan i palomax, lic n-ta jun mal quiqui ʼan che jun chic.
16 Eu vos envio como ovelhas no meio de lobos. Sede, pois, prudentes como as serpentes, mas simples como as pombas.
17 Chi ʼana cwent, man ʼo ni winak quix qui jach na piquiʼab i ʼatbal tzij, xak quiqui jic i loʼxic pa tak molbalʼib.
17 Cuidai-vos dos homens. Eles vos levarão aos seus tribunais e açoitar-vos-ão com varas nas suas sinagogas.
18 Xak quix qui cʼam bi chiquiwach i gobernador, xak chiquiwach i nimak tak ʼatol tzij xa wumal yin. Xui-ri, queje ile quin i lap na chiquiwach ique, xak chiquiwach i ne te aj Israel.
18 Sereis por minha causa levados diante dos governadores e dos reis: servireis assim de testemunho para eles e para os pagãos.
19 Are quix jach na piquiʼab i ʼatbal tzij, mix cʼachir chu chʼobic wach i qui bij chique, xak mix cʼachir chu chʼobic wach u bixquil qui bij na. Are cu rik i ʼor-le, Dios cu bij na chiwe wach i qui bij chiquiwach.
19 Quando fordes presos, não vos preocupeis nem pela maneira com que haveis de falar, nem pelo que haveis de dizer: naquele momento ser-vos-á inspirado o que haveis de dizer.
20 Man yix, are quix chʼawic, n-are ti yix quix chʼawic, are u Tewal i Ta chicaj ca chʼaw chique.
20 Porque não sereis vós que falareis, mas é o Espírito de vosso Pai que falará em vós.
21 Quiwil na, ʼo i winak que qui jach ni catz qui chaʼ piquiʼab i je aj chʼoʼoj chiquij, camsabal na que; xak je ʼo ni kajawxel queje quiqui ʼan cuʼ i cacʼal. Xak queje i acʼalab, quiqui ʼan che quib je aj chʼoʼoj chiquij i qui kajaw i qui chuch, que qui jach na chique i que camsawic.
21 O irmão entregará seu irmão à morte. O pai, seu filho. Os filhos levantar-se-ão contra seus pais e os matarão.
22 Conojel i winak tzel quix quil na xa wumal yin: xui-ri pachin i cu chʼijo cʼa pa qʼuisbal ie, que ʼelsax na ʼuri pa cʼax.
22 Sereis odiados de todos por causa de meu nome, mas aquele que perseverar até o fim será salvo.
23 We ix ʼo che jun tinimit y quiqui ʼan chʼoʼoj chiwij, chix ʼanmajok; jix chic che jun tinimit. Katzij i quin bij chiwe, i Achi aj Chicaj ca cʼun na, are maja quix tzalij li che i qui solixic ronojel tak i tinimit pa Israel.
23 Se vos perseguirem numa cidade, fugi para uma outra. Em verdade vos digo: não acabareis de percorrer as cidades de Israel antes que volte o Filho do Homem.
24 (Qui tij ni cʼax cumal, pacha quiqui ʼan chwe yin.) Jun tijoxel, na nim ti u ʼij chuwach u ʼij u mayes; xak queje jun ajchac, na nim ti u ʼij chuwach u ʼij u patron.
24 O discípulo não é mais que o mestre, o servidor não é mais que o patrão.
25 Jun tijoxel, ca majaw che chi ca quicot ruʼ, we queʼel na che pacha oʼonom u tijonel; xak queje jun ajchac, ca majaw che chi ca quicot ruʼ we queʼel na che pacha oʼonom u patron. Jun rajaw ja, we quiqui bij ni winak chi ire itzel, xak jun ʼuri quiqui bij na ique chiquij i ralcʼwal. (We queje xqui bij ile chwe yin, xak queje quiqui bij na ʼuri chiwe yix.)
25 Basta ao discípulo ser tratado como seu mestre, e ao servidor como seu patrão. Se chamaram de Beelzebul ao pai de família, quanto mais o farão às pessoas de sua casa!
26 Rumal-i, mi xij iwib chique i winak, wach quiqui ʼan chiwe. (Chi ʼana co che i cʼux chu bixquil in tzij chique.) Niʼpa i n-ʼalijinsam taj, ca ʼalijinsax na; niʼpa i uwam u wach, ca ʼiltaj ni u wach.
26 Não os temais, pois; porque nada há de escondido que não venha à luz, nada de secreto que não se venha a saber.
27 Niʼpa i quin bij chiwe chaʼab, chi paxsaj yix pa ʼij; niʼpa i quin bij chiwe aliʼal, chix siqʼuin chu bixquil chique i winak puwi tak ja.
27 O que vos digo na escuridão, dizei-o às claras. O que vos é dito ao ouvido, publicai-o de cima dos telhados.
28 Mi xij iwib chique i que tiqui chu camsaxic i chʼacul, xui-ri i iwanima n-que tiqui ta che. Are, chi xija iwib che i Jun, chi ʼo puʼab cu sachsaj u wach i chʼacul xak i iwanima pa ʼaʼ. (Xui i Dios ʼo puʼab cu ʼan ile.)
28 Não temais aqueles que matam o corpo, mas não podem matar a alma; temei antes aquele que pode precipitar a alma e o corpo na geena.
29 Yix, i Dios lic quix rilo. Iwetaʼam chi are qui loʼ queb tzʼiquin xa jun centávo i cajil. N-ta kas cajil chiwach yix. Xui-ri, i Dios lic que u rilo; mi jun chique ca tzak li pulew we i Kajaw yix chicaj n-cu ya ta che.
29 Não se vendem dois passarinhos por um asse? No entanto, nenhum cai por terra sem a vontade de vosso Pai.
30 Xak queje yix, i Dios lic quix rilo. Ire xak retaʼam neri niʼpa i wi ʼo che i jolom chi jujunal.
30 Até os cabelos de vossa cabeça estão todos contados.
31 Mi xij iwib ʼuri; yix ʼut, mas ʼo ni ʼij chiquiwach uqʼuial tzʼiquin.
31 Não temais, pois! Bem mais que os pássaros valeis vós.
32 Conojel niʼpa i quiqui bij chiquiwach i winak chi ique qui yom qui wach wuʼ, xak queje yin ʼuri, quin bij na che in Kajaw chicaj chi je we yin.
32 Portanto, quem der testemunho de mim diante dos homens, também eu darei testemunho dele diante de meu Pai que está nos céus.
33 Xak niʼpa i quiqui bij chiquiwach i winak chi n-qui yom ti qui wach wuʼ, xak queje yin ʼuri, quin bij na che in Kajaw chicaj chi ne te we yin.
33 Aquele, porém, que me negar diante dos homens, também eu o negarei diante de meu Pai que está nos céus.
34 Mi chʼob yix chi in cʼun-nak xa que in chomarsaj ni winak chuwach i jyub taʼaj. N-rumal ta ile in cʼun-nak; in cʼun-nak chu petsaxic chʼoʼoj chiquixol i winak.
34 Não julgueis que vim trazer a paz à terra. Vim trazer não a paz, mas a espada.
35 Rumal in cʼunbal, quiqui ʼan ni chʼoʼoj jun achi ruʼ u kajaw, jun ali ruʼ u chuch, jun alibaxel ruʼ u chuch ralib.
35 Eu vim trazer a divisão entre o filho e o pai, entre a filha e a mãe, entre a nora e a sogra,
36 Queʼelok ʼo ni jujun chique i winak je are quixokil calcʼwal je aj chʼoʼoj chic chiquij.
36 e os inimigos do homem serão as pessoas de sua própria casa.
37 Xui-ri, jun chi we-yin, ʼo u chac cʼax chin u na ni yin chiquiwach u chuch u kajaw. Xak ʼo u chac cʼax chin u na ni yin chiquiwach u miʼal u cʼojol. We n-queje ta coʼon ire ile, lic n-ca majaw ta che ʼuri we we-yin.
37 Quem ama seu pai ou sua mãe mais que a mim, não é digno de mim. Quem ama seu filho mais que a mim, não é digno de mim.
38 Jun we-yin ʼo u chac ca terej chwij, tupu ca cam na rumal. Pachin n-craj ti u ʼanic ile, n-ca majaw ta ʼuri che chi we-yin.
38 Quem não toma a sua cruz e não me segue, não é digno de mim.
39 Pachin jun xa cʼax cu na u cʼaslemal re waral, xa cu sach ʼuri u cʼaslemal chi sakil. Xui-ri, we ʼo jun ca sachsax nu wach u cʼaslemal xa wumal yin, ca yaʼ ʼuri u cʼaslemal sakil.
39 Aquele que tentar salvar a sua vida, perdê-la-á. Aquele que a perder, por minha causa, reencontrá-la-á.
40 Pachin jun quix u cʼulaj ruʼ, queʼel na ʼuri pacha yin quin u cʼulaj na ruʼ. Xak pachin i quin u cʼulaj na yin ruʼ, queʼel na ʼuri chi cu cʼulaj ni Jun chi in takawnak lok.
40 Quem vos recebe, a mim recebe. E quem me recebe, recebe aquele que me enviou.
41 Iwetaʼam chi jun ajbil u tzij i Dios, coʼon panok ca yaʼ ni sipon che rumal i Dios. Xak pachin i cu cʼulaj jun ajbil u tzij i Dios ruʼ, we xa rumal u takon i Dios, ire ca yaʼ ni sipon ʼuri che xak jun ruʼ pacha i ca yaʼ che i ajbil u tzij i Dios. Xak pachin jun cu cʼulaj jun ʼutz laj winak ruʼ, xa rumal ʼutz i jun chuwach i Dios, xak ire ʼuri i Dios cu ya ni ʼutz che pacha i cu ya che i winak jun chi lic ʼutz.
41 Aquele que recebe um profeta, na qualidade de profeta, receberá uma recompensa de profeta. Aquele que recebe um justo, na qualidade de justo, receberá uma recompensa de justo.
42 Pachin jun cu ya jubiʼ u yaʼ che jun ral in tijoxel yin, we xu ya na che xa rumal teren na chwij, katzij ʼuri xak ca yaʼ ni ʼutz puwi rumal i Dios —xu bij i Jesus chique.
42 Todo aquele que der ainda que seja somente um copo de água fresca a um destes pequeninos, porque é meu discípulo, em verdade eu vos digo: não perderá sua recompensa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.