Lucas 7
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs VC
1 I Jesus, are xutzin u chʼaʼatic cuʼ i winak, xoc pa tinimit Capernaum.
1 Tendo Jesus concluído todos os seus discursos ao povo que o escutava, entrou em Cafarnaum.
2 Chila ʼo wi jun capitan aj Róma winak, chi ʼo jun u mocom ruʼ ja lic cʼax cu naʼo. I u mocom-le, lic iwab, ya ca camic.
2 Havia lá um centurião que tinha um servo a quem muito estimava e que estava à morte.
3 I capitan, are xu ta u tzijol i Jesus, xe u tak bi jujun nimak tak mamʼib ruʼ, chi je aj Israel winak. (I capitan, n-aj Israel taj.) Xe u tak bi chu tzʼonoxic chi ca ʼe ruʼ ja, ca ʼe cunax i u mocom.
3 Tendo ouvido falar de Jesus, enviou-lhe alguns anciãos dos judeus, rogando-lhe que o viesse curar.
4 Ique, are xe upon ruʼ i Jesus, xe tejeb ruʼ, y ronojel qui cʼux xqui bij che:
4 Aproximando-se eles de Jesus, rogavam-lhe encarecidamente: Ele bem merece que lhe faças este favor,
5 Ire lic coj raj yoj chi oj aj Israel, xak xu yijba jun ja re i molbal kib —xqui bij.
5 pois é amigo da nossa nação e foi ele mesmo quem nos edificou uma sinagoga.
6 Teʼuri i Jesus xa ʼe cuʼ. Are ya que upon ruʼ ja, xqui cʼulaj juban chic achiab chi quetaʼam u wach i capitan; ique je taktal li rumal ire. Xol qui bij u tzij i capitan che i Jesus. Queje iri u bim lok:
6 Jesus então foi com eles. E já não estava longe da casa, quando o centurião lhe mandou dizer por amigos seus: Senhor, não te incomodes tanto assim, porque não sou digno de que entres em minha casa;
7 Rumal-i, n-tu cowil in cʼux quin upon chawach. Xui-ri, we ca bij li yet, cutzir ni in mocom.
7 por isso nem me achei digno de chegar-me a ti, mas dize somente uma palavra e o meu servo será curado.
8 Wetaʼam ile, man xak yin in ʼo piquiʼab i je wajʼatzil, xak je ʼo juban soldádo pinʼab yin, y we quin bij che jun “¡Jat!”, ca ʼec; y we quin bij che i jun chic, “¡Saʼaj!”, ca petic. We xak quin tak bi jun wajchac, ire cu ʼan na wach i quin bij che. (Queje xqui bij ique ile che i Jesus, chi u bim li capitan.)
8 Pois também eu, simples subalterno, tenho soldados às minhas ordens; e digo a um: Vai ali! E ele vai; e a outro: Vem cá! E ele vem; e ao meu servo: Faze isto! E ele o faz.
9 I Jesus, are xu ta wach u bim li capitan, lic xu bisoj. Xe u tzu i winak chi je teren chirij, y xu bij chique:
9 Ouvindo estas palavras, Jesus ficou admirado. E, voltando-se para o povo que o ia seguindo, disse: Em verdade vos digo: nem mesmo em Israel encontrei tamanha fé.
10 I ramig i capitan chi je u takom lok, xe tzalij chic ruʼ ja. Are xe uponic, xquil i achi utzirnak chic.
10 Voltando para a casa do centurião os que haviam sido enviados, encontraram o servo curado.
11 Xoʼon chupanok, i Jesus xa ʼe che jun tinimit, Nain u bi, cucʼam quib cuʼ u tijoxelab, xak cuʼ uqʼuial winak.
11 No dia seguinte dirigiu-se Jesus a uma cidade chamada Naim. Iam com ele diversos discípulos e muito povo.
12 Are ya cuponic xe u cʼulaj juban winak cucʼam jun camnak, ʼenam-que chu mukic. I camnak-i, jun ala, xa jun chirij u chuch, chi ixok malcan. Je qʼui i winak aj tinimit que tijin qui ʼenam ruʼ u chuch chu mukic.
12 Ao chegar perto da porta da cidade, eis que levavam um defunto a ser sepultado, filho único de uma viúva; acompanhava-a muita gente da cidade.
13 I Kajwal Jesus, are xril i ixok, cʼax xu na u cʼux che.
13 Vendo-a o Senhor, movido de compaixão para com ela, disse-lhe: Não chores!
14 Are ʼuri xtejeb pan cuʼ, y xu yin i tzʼalam pa cotzʼol wi i camnak. I je ucʼawnak xe taqʼuiʼic. I Jesus xu bij che i camnak:
14 E aproximando-se, tocou no esquife, e os que o levavam pararam. Disse Jesus: Moço, eu te ordeno, levanta-te.
15 I camnak juntir xcubi ʼanok, y xoc chi lapanic cuʼ. Teʼuri i Jesus xu jach bi che u chuch.
15 Sentou-se o que estivera morto e começou a falar, e Jesus entregou-o à sua mãe.
16 I winak, are xquil ile, ʼis xe oc ʼil che. Xqui jek u cojic u ʼij i Dios:
16 Apoderou-se de todos o temor, e glorificavam a Deus, dizendo: Um grande profeta surgiu entre nós: Deus voltou os olhos para o seu povo.
17 Lic xel u tzijol i Jesus, wach ca tijin chu ʼonquil pa ronojel i jyub que i aj Israel winak, xak i chirij chuwach.
17 A notícia deste fato correu por toda a Judéia e por toda a circunvizinhança.
18 I ma Wan aj kajsanel ya, i u tijoxelab ire qui bim che wach tak cu ʼan i Jesus. Rumal-i, xe u siqʼuij queb chique,
18 Os discípulos de João referiram-lhe todas estas coisas.
19 xe u tak bi ruʼ i Jesus. Xu bij chique: “Jix ruʼ i Jesus y chi tzʼonoj che we are ire i Tolke chi koyʼem. Mokxa n-are taj, mok cʼa ca koyʼej jun chic,” xu bij.
19 E João chamou dois dos seus discípulos e enviou-os a Jesus, perguntando: És tu o que há de vir ou devemos esperar por outro?
20 I u takon i ma Wan, are xe uponic, xe tejeb ruʼ i Jesus y xqui bij che:
20 Chegando estes homens a ele, disseram: João Batista enviou-nos a ti, perguntando: És tu o que há de vir ou devemos esperar por outro?
21 Che i ʼij-le chi xe upon i u takon i ma Wan, i Jesus xe u cunaj uqʼuial iwabib. Niʼpa i cʼax ʼo chique, niʼpa i yobil ʼo chique, niʼpa itzel tew, ʼis xresaj chique. Xak je qʼui i mawach xe u tzunsaj.
21 Ora, naquele momento Jesus havia curado muitas pessoas de enfermidades, de doenças e de espíritos malignos, e dado a vista a muitos cegos.
22 Rumal-i, i Jesus xu bij chique u takon i ma Wan:
22 Respondeu-lhes ele: Ide anunciar a João o que tendes visto e ouvido: os cegos vêem, os coxos andam, os leprosos ficam limpos, os surdos ouvem, os mortos ressuscitam, aos pobres é anunciado o Evangelho;
23 Xak chi bij che, chi ʼutz que ique niʼpa n-quiqui sach ti u cubibal qui cʼux chwe —xu bij i Jesus chique u tijoxelab i ma Wan.
23 e bem-aventurado é aquele para quem eu não for ocasião de queda!
24 Are xe ʼe ique chi je u takom li ma Wan, i Jesus xu jek u bixquil chique i winak wach u ʼanom i ma Wan.
24 Depois que se retiraram os mensageiros de João, ele começou a falar de João ao povo: Que fostes ver no deserto? Um caniço agitado pelo vento?
25 ¿Wach i xix ʼe chi rilic? ¿Xataba xix ʼe chi rilic jun achi, chom u wikic rib u ʼanom che u ʼuʼ? N-are taj. Niʼpa i ʼo qui ʼuʼ chom, pakalic, niʼpa i ʼis ʼo cuʼ wach tak quiqui rayij, ique ne te ʼo pa tak jyub, ique je jekel pa rachoch i ʼatol tzij.
25 Mas que fostes ver? Um homem vestido de roupas finas? Mas os que vestem roupas preciosas e vivem no luxo estão nos palácios dos reis.
26 ¿Wach i xe iwila ʼut? ¿Jun ajbil u tzij i Dios? Katzij, are. I jun chi xiwilo-le, mas nim ni u ʼij chiquiwach i xa je ajbil u tzij i Dios chi je icʼawnak.
26 Mas, enfim, que fostes ver? Um profeta? Sim, digo-vos, e mais do que profeta.
27 I ma Wan-le are i jun chi u bim can i Dios chi cu tak na lok, ca nabeaj chuwach i Toliwe. I Dios u bim can chupam u wuj:
27 Este é aquele de quem está escrito: Eis que envio o meu mensageiro ante a tua face; ele preparará o teu caminho diante de ti {Ml 3,1}.
28 Chitapeʼ: i ma Wan aj kajsanel ya, nim ni u ʼij ire chiquiwach conojel i winak. Xui-ri, woʼor conojel niʼpa i que oc na pa ʼutz laj ʼatbal tzij re i Dios, mas ʼutz na que ique chuwach ire (man i ma Wan-le n-xril ti ʼatbal tzij re i Dios petnak waral chuwach i jyub taʼaj). (Queje ile xu bij i Jesus chique i winak.)
28 Pois vos digo: entre os nascidos de mulher não há maior que João. Entretanto, o menor no Reino de Deus é maior do que ele.
29 I winak, are xqui ta ile, ʼis xqui bij chi Dios ʼutz i cu ʼano, xak queje xqui bij i aj tzʼonol alcawal ile, man ique ʼis xqui cojo wach i xu bij i ma Wan, xak xqui tzʼonoj u kajsaxic ya piquiwi rumal.
29 Ouvindo-o todo o povo, e mesmo os publicanos, deram razão a Deus, fazendo-se batizar com o batismo de João.
30 Xui-ri, i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak i aj Fariséo n-xqui tzʼonoj ti u kajsaxic ya piquiwi. Rumal ʼuri ʼalaj chi xqui xutuj wach u yijbam i Dios chique.
30 Os fariseus, porém, e os doutores da lei, recusando o seu batismo, frustraram o desígnio de Deus a seu respeito.
31 I Jesus xak xu bij chique i je ʼo chila:
31 A quem compararei os homens desta geração? Com quem se assemelham?
32 Ique xa je pacha acʼalab je cul xol tak be; jutzobaj que siqʼuin chique i cachiʼil: “Yix lic n-ta ʼo quiwaj,” quiqui bij. “Yoj xka xutʼij i suʼ chiwe, péro n-xiwaj ti xix xajawic. Teʼuri xka bixaj jun bix re i bisonbal, péro n-xix oʼ taj,” quiqui bij.
32 São semelhantes a meninos que, sentados na praça, falam uns com os outros, dizendo: Tocamos a flauta e não dançastes; entoamos lamentações e não chorastes.
33 Queje que tijin i winak chu ʼanic woʼor; n-ta ʼo cacaj, man xcʼun i ma Wan aj kajsanel ya, chi n-ta wa cu tijo, xak n-ta víno cu tuʼu. Y qui bij yix, xa ʼo itzel tew ruʼ.
33 Pois veio João Batista, que nem comia pão nem bebia vinho, e dizeis: Ele está possuído do demônio.
34 Are xin cʼun yin in Achi aj Chicaj, ʼis ronojel quin tijo y quin tuʼu, y qui bij yix lic in aj numel, xak in aj ʼabarel, qui bij yix. Xak qui coj in mac chi yin in cachiʼil ajmaquib, xak i mal laj tak aj tzʼonol alcawal.
34 Veio o Filho do Homem, que come e bebe, e dizeis: Eis um comilão e beberrão, amigo dos publicanos e libertinos.
35 Xui-ri, we te xi ta u be wach cu ʼan i ma Wan, xak wach quin ʼan yin, quiwetamaj ʼuri chi Dios lic ʼo u noʼoj.
35 Mas a sabedoria foi justificada por todos os seus filhos.
36 ʼO jun aj Fariséo ma Simon u bi, u bim che i Jesus que u tija i wa ruʼ. I Jesus xa ʼe ruʼ chi rachoch y xcubi chi waʼim.
36 Um fariseu convidou Jesus a ir comer com ele. Jesus entrou na casa dele e pôs-se à mesa.
37 Che i tinimit-le, ʼo jun ixok chi lic ajmac laj ixok. Are xu ta rason chi i Jesus ca tijin chi waʼim pa rachoch i aj Fariséo, ire xa ʼe cuʼ. Rucʼam bi jun chom laj baxo ʼantal che abaj pacha sakchoʼ, nojnak che cunbal muy.
37 Uma mulher pecadora da cidade, quando soube que estava à mesa em casa do fariseu, trouxe um vaso de alabastro cheio de perfume;
38 Are xuponic, xqʼuiji che i rakan i Jesus. Xoʼic xqʼuiji chila. Are ʼuri xoc chu chʼajic i rakan i Jesus ruʼ uwal uwach, y xu su ruʼ u wi. Teʼuri xu tzʼubaj u wach rakan i Jesus, xak xu coj i cunbal muy che.
38 e, estando a seus pés, por detrás dele, começou a chorar. Pouco depois suas lágrimas banhavam os pés do Senhor e ela os enxugava com os cabelos, beijava-os e os ungia com o perfume.
39 I aj Fariséo chi ʼo i Jesus chi rachoch, are xril ire ile, xu bij pu cʼux: “I achi-le, n-ajbil tu tzij i Dios,” xu bij. “We tene are, cretamaj ʼuri bi chi ixokil ile chi cu yin i rakan-le; xak cretamaj ʼuri chi lic ajmac laj ixok.” Queje ile xu chʼob i aj Fariséo pu cʼux.
39 Ao presenciar isto, o fariseu, que o tinha convidado, dizia consigo mesmo: Se este homem fosse profeta, bem saberia quem e qual é a mulher que o toca, pois é pecadora.
40 Teʼuri i Jesus xu bij che:
40 Então Jesus lhe disse: Simão, tenho uma coisa a dizer-te. Fala, Mestre, disse ele.
41 Teʼuri i Jesus xu bij jun tijojbal tzij che. Queje iri xu bij:
41 Um credor tinha dois devedores: um lhe devia quinhentos denários e o outro, cinqüenta.
42 Ique n-que tiqui ta chic chu tojic; i achi xu cuy ʼuri i qui mac, y xu chup i qui cʼas. Cha bij pe chwe, ¿pachin chique i je queb-le ʼo ni mas cʼaxnabal u cʼux che i xcuyuw qui mac? (Queje xu bij i Jesus ile.)
42 Não tendo eles com que pagar, perdoou a ambos a sua dívida. Qual deles o amará mais?
43 Teʼuri i ma Simon xu bij che:
43 Simão respondeu: A meu ver, aquele a quem ele mais perdoou. Jesus replicou-lhe: Julgaste bem.
44 I Jesus xu takej i ixok, teʼuri xu bij che i ma Simon:
44 E voltando-se para a mulher, disse a Simão: Vês esta mulher? Entrei em tua casa e não me deste água para lavar os pés; mas esta, com as suas lágrimas, regou-me os pés e enxugou-os com os seus cabelos.
45 Yet n-xin a tzʼubaj taj, tioxbal-we, are xin a cʼulaj. I ixok-i nu mayim ti u tzʼubaxic i wakan niʼpa i woquic lok.
45 Não me deste o ósculo; mas esta, desde que entrou, não cessou de beijar-me os pés.
46 Yet mi tene acéite xa coj che in jolom; xui-ri, ire u jamom ni cunbal muy rij wakan.
46 Não me ungiste a cabeça com óleo; mas esta, com perfume, ungiu-me os pés.
47 Queje ile, u ʼalijinsam chi lic cʼax quin u naʼo. I u ʼanom-i, cʼutbal-re che, chi qʼui u mac ya cuytajnak chic. Xui-ri, jun chi n-ta kas u mac cuytajnak che, ire n-ta kas cʼaxnabal u cʼux ʼuri. (Queje xu bij i Jesus ile che i ma Simon.)
47 Por isso te digo: seus numerosos pecados lhe foram perdoados, porque ela tem demonstrado muito amor. Mas ao que pouco se perdoa, pouco ama.
48 Teʼuri xu bij che ixok:
48 E disse a ela: Perdoados te são os pecados.
49 Teʼuri i juban chi que tijin che i waʼim xe oc chu bixquil chiquiwach:
49 Os que estavam com ele à mesa começaram a dizer, então: Quem é este homem que até perdoa pecados?
50 I Jesus n-xu coj ta retalil wach xqui bij ique. Xu bij che i ixok:
50 Mas Jesus, dirigindo-se à mulher, disse-lhe: Tua fé te salvou; vai em paz.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.