Lucas 6

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs ACF

Sair da comparação
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 Xoʼon panok, chupam jun uxlambal ʼij, i Jesus ca bin cuʼ u tijoxelab chupam juban ticon. I u tijoxelab xe oc chu chʼupic u wach i trígo, y xqui bar piqui ʼab ca quesbej re u solot; teʼuri xqui tijo.
1 E aconteceu que, no segundo sábado após o primeiro, passou pelas searas, e os seus discípulos iam arrancando espigas e, esfregando-as com as mãos, as comiam.
2 Are ʼuri ʼo jujun chique aj Fariséo xqui bij che i Jesus:
2 E alguns dos fariseus lhes disseram: Por que fazeis o que não é lícito fazer nos sábados?
3 I Jesus xu laʼ u wach chique:
3 E Jesus, respondendo-lhes, disse: Nunca lestes o que fez Davi quando teve fome, ele e os que com ele estavam?
4 Xoc ire pa rachoch i Dios, y xu chap i caxlanwa chi sujtal can chuwach i Dios. Teʼuri, xu tijo, xak xu ya chique i rachiʼil. Queje xu ʼan ire ile, tupu n-ta re che. Man cu bij i ujer ʼatbal tzij chi xui i sacerdóte que tijaw i caxlanwa-le. (Queje ile xu bij i Jesus chique).
4 Como entrou na casa de Deus, e tomou os pães da proposição, e os comeu, e deu também aos que estavam com ele, os quais não é lícito comer senão só aos sacerdotes?
5 Xak xu bij:
5 E dizia-lhes: O Filho do homem é Senhor até do sábado.
6 Xu rik chic jun uxlambal ʼij, i Jesus xoc pa molbalʼib y xoc chic chu cʼutic chique i winak. Chila ʼo wi jun achi siquirnak u ʼab wikabim, chakijnak chic.
6 E aconteceu também noutro sábado, que entrou na sinagoga, e estava ensinando; e havia ali um homem que tinha a mão direita mirrada.
7 Xak chila je ʼo wi jujun tijonel re i ʼatbal tzij, xak jujun aj Fariséo winak. Ique que tijin chu takexic i Jesus, we crutzirsaj i achi-le pa uxlambal ʼij. Cacaj ique quiqui tzucuj u mac.
7 E os escribas e fariseus observavam-no, se o curaria no sábado, para acharem de que o acusar.
8 Ire retaʼam wach quiqui chʼob piqui cʼux; xu bij che i achi chi chakijnak u ʼab:
8 Mas ele bem conhecia os seus pensamentos; e disse ao homem que tinha a mão mirrada: Levanta-te, e fica em pé no meio. E, levantando-se ele, ficou em pé.
9 Teʼuri i Jesus xu bij chic chique i que tzucuw u mac:
9 Então Jesus lhes disse: Uma coisa vos hei de perguntar: É lícito nos sábados fazer bem, ou fazer mal? salvar a vida, ou matar?
10 Cʼula xe u takej, teʼuri xu bij che i achi:
10 E, olhando para todos em redor, disse ao homem: Estende a tua mão. E ele assim o fez, e a mão lhe foi restituída sã como a outra.
11 Xui-ri, i juban lic xpe coywal; xe oc chu chʼobic chiquiwach, “¿Wach caka ʼan che i achi-le?” xe cha.
11 E ficaram cheios de furor, e uns com os outros conferenciavam sobre o que fariam a Jesus.
12 Che tak i ʼij-le, i Jesus xel bi che jun jyub chu tzʼonoxic che i Dios. Xu chʼij jun aʼab ca tijin chu tzʼonoxic che.
12 E aconteceu que naqueles dias subiu ao monte a orar, e passou a noite em oração a Deus.
13 Are xpe u sakiric, xe u siqʼuij u tijoxelab ruʼ. Teʼuri xe u cha cablajuj chiquixol, chi xu ya can piqui bi, je apostelab. (Queʼel pa ka chʼawbal, je u takon.)
13 E, quando já era dia, chamou a si os seus discípulos, e escolheu doze deles, a quem também deu o nome de apóstolos:
14 Are i qui bi i cablajuj-le are iri: jun, ma Simon, chi xak ma Pédro ca bix che rumal i Jesus. Xak ʼo i ma Andres, chi ratz u chaʼ i ma Pédro. Xak je ʼo i ma Jacóbo, i ma Wan, i ma Felípe, i ma Bartolome.
14 Simão, ao qual também chamou Pedro, e André, seu irmão; Tiago e João; Filipe e Bartolomeu;
15 Xak je ʼo i ma Matéo, i ma Tomas; xak i ma Jacóbo chi u cʼojol i ma Alféo; xak ʼo chic jun ma Simon, chi re i partído cananísta.
15 Mateus e Tomé; Tiago, filho de Alfeu, e Simão, chamado Zelote;
16 Xak ʼo i ma Júdas chi catz qui chaʼ quib ruʼ i ma Jacóbo. Xak ʼo i ma Júdas Iscarióte chi xoʼon panok xu cʼayij i Jesus. (Ile je are i cablajuj apostelab je chatal rumal i Jesus.)
16 E Judas, irmão de Tiago, e Judas Iscariotes, que foi o traidor.
17 Teʼuri i Jesus xe kaj li tzam jyub cuʼ u tijoxelab, y xe qʼuiji che jun uwataʼaj. Je qʼui chic i u tijoxelab xe moltaj cuʼ, xak je qʼui i winak xe cʼun cuʼ, chi je aj ronojel i jyub Judéa, xak xe cʼun i je aj pa tinimit Jerusalen, xak xe cʼun i je aj pa queb tinimit, Tíro y Sidon chi ʼo pa cósta. Naj je petnak wi. Ique je upon-nak chu tayic u tzij i Jesus, xak chu cunaxic i cʼax ʼo chique.
17 E, descendo com eles, parou num lugar plano, e também um grande número de seus discípulos, e grande multidão de povo de toda a Judéia, e de Jerusalém, e da costa marítima de Tiro e de Sidom; os quais tinham vindo para o ouvir, e serem curados das suas enfermidades,
18 Xak niʼpa i ʼo itzel tew chique, xak xe utzirsax na.
18 Como também os atormentados dos espíritos imundos; e eram curados.
19 Conojel i winak cacaj quiqui yin pan i Jesus, man i choʼab ʼo ruʼ ire que u cunaj iwabib.
19 E toda a multidão procurava tocar-lhe, porque saía dele virtude, e curava a todos.
20 Are ʼuri i Jesus xe u takej i u tijoxelab. Xu bij chique:
20 E, levantando ele os olhos para os seus discípulos, dizia: Bem-aventurados vós, os pobres, porque vosso é o reino de Deus.
21 ʼUtz iwe yix, chi woʼor quix numic, man quix nojsax na.
21 Bem-aventurados vós, que agora tendes fome, porque sereis fartos. Bem-aventurados vós, que agora chorais, porque haveis de rir.
22 ʼUtz iwe yix we i winak tzel quix quilo xa wumal yin chi in Achi aj Chicaj, xak we quix quesaj chiquixol, xak we quix qui yoʼya, xak we tzel quiqui ta i bi yix, xa wumal yin.
22 Bem-aventurados sereis quando os homens vos odiarem e quando vos separarem, e vos injuriarem, e rejeitarem o vosso nome como mau, por causa do Filho do homem.
23 Chix quicot ʼuri, ¡chix sacʼlin chicaj! man yix qui chʼac ni nim laj i sipon chila chicaj. Mi bisoj we queje quiqui ʼan ique ile chiwe, man xak queje xqui ʼan i catit qui mam chique i je ajbil u tzij i Dios ujer.
23 Folgai nesse dia, exultai; porque eis que é grande o vosso galardão no céu, pois assim faziam os seus pais aos profetas.
24 Xui-ri, ¡toʼ i wach yix ix beyomab! quix tijin ruʼ i ʼutz chuwach i jyub taʼaj, xui-ri, ya ca qʼuisic.
24 Mas ai de vós, ricos! porque já tendes a vossa consolação.
25 Toʼ i wach yix chi woʼor ix nojnak, man coʼon panok qui tij numic.
25 Ai de vós, os que estais fartos, porque tereis fome. Ai de vós, os que agora rides, porque vos lamentareis e chorareis.
26 Toʼ i wach yix we conojel i winak quiqui bij ix ʼutz laj winak. Xak queje xqui bij i catit qui mam chique i je aj tʼoronel ujer (ique chi toʼ xqui ʼan che quib pacha je ajbil u tzij i Dios).
26 Ai de vós quando todos os homens de vós disserem bem, porque assim faziam seus pais aos falsos profetas.
27 I Jesus xak xu bij chique:
27 Mas a vós, que isto ouvis, digo: Amai a vossos inimigos, fazei bem aos que vos odeiam;
28 Chi tzʼonoj i ʼutz re i Dios piquiwi i que tzʼonow i cʼax piwi yix. Chi tzʼonoj che i Dios piquiwi i quix qui yoʼya.
28 Bendizei os que vos maldizem, e orai pelos que vos caluniam.
29 We ʼo jun cat u chʼay che juperaj a palaj, cha sujuj i juperaj chic che. We ʼo jun cu maj a chaquet, xak cha ya che we cresaj bi a camix.
29 Ao que te ferir numa face, oferece-lhe também a outra; e ao que te houver tirado a capa, nem a túnica recuses;
30 We ʼo jun cu tzʼonoj chawe wach i rajwaxic che, cha ya che; xak we ʼo jun cu maj ubitak awe, ma tzʼonoj chic che.
30 E dá a qualquer que te pedir; e ao que tomar o que é teu, não lho tornes a pedir.
31 Pacha i cawaj yet chi quiqui ʼan i winak chawe, xak queje cha ʼana yet chique.
31 E como vós quereis que os homens vos façam, da mesma maneira lhes fazei vós, também.
32 Yix, we xui cʼax que i na ique chi xak cʼax quix qui naʼo, mi chʼob ʼuri we ix ʼutz chuwach i Dios rumal. Xak i ajmaquib queje quiqui ʼan ile.
32 E se amardes aos que vos amam, que recompensa tereis? Também os pecadores amam aos que os amam.
33 Xak, we xui qui ʼan i ʼutz chique i que ʼanaw i ʼutz chiwe yix, mi chʼob ʼuri we ix ʼutz chuwach i Dios rumal. Xak i ajmaquib queje quiqui ʼan ile.
33 E se fizerdes bem aos que vos fazem bem, que recompensa tereis? Também os pecadores fazem o mesmo.
34 Xak we ʼo i qui ya pa chaʼim xa rumal ca jach na chic chiwe, mi chʼob yix ʼuri quix ʼel ʼutz chuwach i Dios rumal. Xak queje i ajmaquib que chiʼman chiquiwach je ajmaquib, man quetaʼam ca jach na chic chique.
34 E se emprestardes àqueles de quem esperais tornar a receber, que recompensa tereis? Também os pecadores emprestam aos pecadores, para tornarem a receber outro tanto.
35 Xui-ri yix, cʼax che i na i je aj chʼoʼoj chiwij; chi ʼana i ʼutz chique; xak we ʼo qui ya pa chaʼim, miwoyʼej u qʼuexel. We qui ʼan niʼpa tak ile, nim i sipon qui rik na ʼuri, xak quix ʼelok ix racʼal i Dios chi ʼAtz u ʼIj. Lic ix racʼal ni ire, man xak queje cu ʼan ire, aj ʼanol ʼutz chique i je mal, xak chique i n-quiqui tioxij ta che.
35 Amai, pois, a vossos inimigos, e fazei bem, e emprestai, sem nada esperardes, e será grande o vosso galardão, e sereis filhos do Altíssimo; porque ele é benigno até para com os ingratos e maus.
36 Chi ʼana che iwib ʼo i cʼaxnabal i cʼux, xak jun ruʼ i Ta chicaj chi xak ʼo i cʼaxnabal u cʼux.
36 Sede, pois, misericordiosos, como também vosso Pai é misericordioso.
37 Mi ʼat tzij piquiwi iwachiʼil, wach qui ʼanom, man xak n-cu ʼat ti tzij i Dios piwi yix; xak mi coj qui mac iwachiʼil, man n-cocsax ta i mac yix rumal i Dios. We ʼo i qui ʼanom qui mac chiwe, chi cuyu, man xak ca cuytaj na i mac yix.
37 Não julgueis, e não sereis julgados; não condeneis, e não sereis condenados; soltai, e soltar-vos-ão.
38 Che i to niʼpa i ʼo rajwaxic chique, man i Dios xak cu ya na chiwe yix wach i rajwaxic chiwe. Ire qʼui cu ya na chiwe we qʼui i yom yix; lic cu nojsaj i coxtal yix, lic cu chʼaychʼa, xak cu laʼpuj, y mas cu ya puwi, tzubub cu ʼan che. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
38 Dai, e ser-vos-á dado; boa medida, recalcada, sacudida e transbordando, vos deitarão no vosso regaço; porque com a mesma medida com que medirdes também vos medirão de novo.
39 Teʼuri xu bij chic jun tijojbal tzij chique. Xu bij:
39 E dizia-lhes uma parábola: Pode porventura o cego guiar o cego? Não cairão ambos na cova?
40 Jun, we are u tijoxel jun chic, n-nim ti u ʼij ire chuwach u tijonel. Xui-ri, i tijoxel, we xutzin u nawsaxic rib che, queʼel na ʼuri pacha u tijonel.
40 O discípulo não é superior a seu mestre, mas todo o que for perfeito será como o seu mestre.
41 Ma takej jun ral tzʼil ʼo chupam u baʼwach awachiʼil, y awe yet n-ca na taj ʼo jun nim laj ʼet chupam.
41 E por que atentas tu no argueiro que está no olho de teu irmão, e não reparas na trave que está no teu próprio olho?
42 Y yet, we n-ca coj ti retalil che i ʼet ʼo pa baʼwach, ¿wuchac ʼuri ca bij che awachiʼil: “Cuyu in mac, wachalal, cha ya a baʼwach chwe, cwesaj i tzʼil ʼo chupam” cat cha? Yet ¡n-katzij ti ca ʼano! Nabe chawesaj ni ʼet ʼo pa baʼwach yet, teʼuri cat tzun na chi relsaxic i tzʼil ʼo chupam u baʼwach awachiʼil.
42 Ou como podes dizer a teu irmão: Irmão, deixa-me tirar o argueiro que está no teu olho, não atentando tu mesmo na trave que está no teu olho? Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho, e então verás bem para tirar o argueiro que está no olho de teu irmão.
43 Jun ʼutz laj cheʼ n-tu wach cu yaʼo chi n-ʼus taj; xak i n-ʼus ta laj cheʼ, n-tu wach ʼutz cu yaʼo.
43 Porque não há boa árvore que dê mau fruto, nem má árvore que dê bom fruto.
44 ʼIs ca ʼalijin che u wach, we ʼutz laj cheʼ o we n-ʼus taj. Xak queje jun qʼuix: are cu ya u wach, n-cu wachij ti inum; xak queje jun qʼuix rixcʼak sacʼ, n-cu wachij ti tapal6.44.
44 Porque cada árvore se conhece pelo seu próprio fruto; pois não se colhem figos dos espinheiros, nem se vindimam uvas dos abrolhos.
45 Jun achi we ʼutz, ʼutz i cu bij, man xui i ʼutz ʼo pu cʼux. Xak queje jun achi we n-ʼus taj, xui i n-ʼus taj cu bij, man n-ʼus ti ʼo pu cʼux. Queje ile queʼelok man ruʼ i ka chiʼ caka bij wach i ʼo pa ka cʼux.
45 O homem bom, do bom tesouro do seu coração tira o bem, e o homem mau, do mau tesouro do seu coração tira o mal, porque da abundância do seu coração fala a boca.
46 Yix ¿wuchac qui bij chwe, “Lic at Kajwal,” quix cha, xui-ri n-qui coj taj wach quin bij chiwe?
46 E por que me chamais, Senhor, Senhor, e não fazeis o que eu digo?
47 Jun, we ca cʼun wuʼ y cu coj retalil che in tzij, xak cu ʼan pacha i quin bij, yin quin bij na chiwe wach ca majaw ire.
47 Qualquer que vem a mim e ouve as minhas palavras, e as observa, eu vos mostrarei a quem é semelhante:
48 Ire queje pacha jun aj ʼanol ja chi ʼutz laj cubibal xu coj che i rachoch. Nabe, naj xu wor u pam ulew cʼa xe u rika ni abaj; teʼuri xu coj i cubibal ja puwi abaj. Xoʼon panok, xnimar i ya, y xu ya li u choʼab che i ja. Xui-ri, i ya n-xtiqui ta chu bokic i ja man cul puwi abaj.
48 É semelhante ao homem que edificou uma casa, e cavou, e abriu bem fundo, e pôs os alicerces sobre a rocha; e, vindo a enchente, bateu com ímpeto a corrente naquela casa, e não a pôde abalar, porque estava fundada sobre a rocha.
49 Xui-ri, jun, we u tom in tzij, péro n-xcojon ta che, ire pacha jun aj ʼanol ja chi n-xu coj ti u cubibal i rachoch. Ire toʼ xu cuba i rachoch chuwach ulew, n-tu cubibal xu yijba. Xoʼon panok, are xnimar i ya, xu ya li u choʼab che i ja; are ʼuri xtzak i ja pulew, y xsach u wach. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
49 Mas o que ouve e não pratica é semelhante ao homem que edificou uma casa sobre terra, sem alicerces, na qual bateu com ímpeto a corrente, e logo caiu; e foi grande a ruína daquela casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.