Lucas 19
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs VC
1 I Jesus xoc pa tinimit Jerico, y ca tijin ricʼawic chila.
1 Jesus entrou em Jericó e ia atravessando a cidade.
2 Che i tinimit-le ʼo jun achi, ma Zaquéo u bi; i u patan ire, are cajʼatzil i je aj tzʼonol alcawal; ire beyom.
2 Havia aí um homem muito rico chamado Zaqueu, chefe dos recebedores de impostos.
3 Craj ire cretamaj u wach i Jesus, xui u ʼanom-i, n-naj ta rij; rumal-i, n-ta módo crilo cumal i uqʼuial winak.
3 Ele procurava ver quem era Jesus, mas não o conseguia por causa da multidão, porque era de baixa estatura.
4 Xa ʼe paʼanem, xnabeajic, y xel bi puwi jun cheʼ, u bi sicó-moro ʼo xucut be pa quicʼaw wi i Jesus.
4 Ele correu adiande, subiu a um sicômoro para o ver, quando ele passasse por ali.
5 Are xicʼaw i Jesus chila, tzun ʼan chicaj y xu bij che i achi:
5 Chegando Jesus àquele lugar e levantando os olhos, viu-o e disse-lhe: Zaqueu, desce depressa, porque é preciso que eu fique hoje em tua casa.
6 I ma Zaquéo juntir xkaj lok, y ca quicotic xu cʼam bi i Jesus ruʼ chi rachoch.
6 Ele desceu a toda a pressa e recebeu-o alegremente.
7 I winak, are xquil ile, xe oc chu chʼachʼaxic i Jesus, man xa ʼe ruʼ rachoch jun mal laj winak.
7 Vendo isto, todos murmuravam e diziam: Ele vai hospedar-se em casa de um pecador...
8 Chila paja, i ma Zaquéo xtaqʼui ʼanok y xu bij che i Kajwal:
8 Zaqueu, entretanto, de pé diante do Senhor, disse-lhe: Senhor, vou dar a metade dos meus bens aos pobres e, se tiver defraudado alguém, restituirei o quádruplo.
9 I Jesus xu bij ʼuri che:
9 Disse-lhe Jesus: Hoje entrou a salvação nesta casa, porquanto também este é filho de Abraão.
10 Yin chi in Achi aj Chicaj, in cʼun-nak chi qui tzucuxic i je sachnak, ʼelsabal na que chupam i qui mac —xu bij chique.
10 Pois o Filho do Homem veio procurar e salvar o que estava perdido.
11 I Jesus, tzʼakat que tijin i winak chu tayic u tzij, xu bij jun tijojbal tzij chique. Queje xoʼon ire ile chique, man ya coc pa tinimit Jerusalen. Quiqui chʼob i winak chi we xoc ire chila, ya cu jek i nim laj ʼatbal tzij re i Dios piquiwi.
11 Ouviam-no falar. E como estava perto de Jerusalém, alguns se persuadiam de que o Reino de Deus se havia de manifestar brevemente; ele acrescentou esta parábola:
12 Rumal-i, ire xu bij i tzij-i chique:
12 Um homem ilustre foi para um país distante, a fim de ser investido da realeza e depois regressar.
13 Are maja ca ʼec, xe u siqʼuij lajuj rajchaquib ruʼ, y xu ya can jujun sak pwak chique, nimak u wach. Xu bij chique: “Chix chʼacan ruʼ i mer-i, tzʼakat quin cʼun li yin,” coʼono; y xa ʼec.
13 Chamou dez dos seus servos e deu-lhes dez minas, dizendo-lhes: Negociai até eu voltar.
14 I rach aj tinimit tzel quiquilo, y xe qui tak bi juban aj takon chu bixquil: “N-cakaj ti yoj i achi-le we are ca canaj can re ʼatol tzij pakawi.” (Queje ile xqui bij bic, xui-ri, n-ta xoʼon re chique.)
14 Mas os homens daquela região odiavam-no e enviaram atrás dele embaixadores, para protestarem: Não queremos que ele reine sobre nós.
15 I achi, xyaʼ puʼab chi are i ʼatol tzij piquiwi, teʼuri xtzalij pu tinimit. Are xuponic, xe u siqʼuij i rajchac ruʼ, chi u yom can i mer chique. Xu tzʼonoj chique chi qui jujunal niʼpa i qui chʼacom che i qui mer.
15 Quando, investido da dignidade real, voltou, mandou chamar os servos a quem confiara o dinheiro, a fim de saber quanto cada um tinha lucrado.
16 I nabe xupon ruʼ, y xu bij che: “Nim laj winak, i a mer, in chʼacom chic lajuj tant puwi,” coʼono.
16 Veio o primeiro: Senhor, a tua mina rendeu dez outras minas.
17 I ʼatol tzij xu bij che: “Lic ʼutz ni a ʼanom; at ʼutz laj ajchac. A ʼanom ni ʼutz ruʼ i jubiʼ in yom chawe, rumal-i cat in ya piquiwi lajuj tinimit,” xu bij che.
17 Ele lhe disse: Muito bem, servo bom; porque foste fiel nas coisas pequenas, receberás o governo de dez cidades.
18 Teʼuri i ucab rajchac xtejeb ruʼ, y xu bij che: “Nim laj winak, i a mer, in chʼacom chic joʼob tant puwi,” xcha.
18 Veio o segundo: Senhor, a tua mina rendeu cinco outras minas.
19 I u patron xu bij che: “Xak yet, cat in ya na piquiwi joʼob tinimit,” xu bij.
19 Disse a este: Sê também tu governador de cinco cidades.
20 Teʼuri xtejeb jun chic ruʼ chique i lajuj, y xu bij che: “Nim laj winak, ri a mer-i; in cʼolom can chupam jun sut.
20 Veio também o outro: Senhor, aqui tens a tua mina, que guardei embrulhada num lenço;
21 Xin cʼolo man quin xij wib chawe; wetaʼam chi at cʼan laj achi. At pacha jun chi cu chapo wach i nu cʼolom taj, o xak cu mol u wach i ticon chi n-xu tic taj,” xu bij che. (Queje ile xu bij i mal laj ajchac; craj cu coj u mac u patron.)
21 pois tive medo de ti, por seres homem rigoroso, que tiras o que não puseste e ceifas o que não semeaste.
22 Are ʼuri i ʼatol tzij xu yajo. “At mal laj ajchac,” xu bij che, “¡Quin cʼut ni a mac chawe ruʼ i mísmo a tzij yet! Xa bij yet chi in cʼan laj winak, chi quin chapo wach n-in cʼolom taj, o xak quin mol u wach i ticon chi n-in ticom taj, ca bij yet.
22 Replicou-lhe ele: Servo mau, pelas tuas palavras te julgo. Sabias que sou rigoroso, que tiro o que não depositei e ceifo o que não semeei...
23 We queje quin ʼan yin ile, ca bij, ¿Wuchac ʼuri n-xa ya ti in mer cuʼ i quiqui toj i alaj-re? We tene queje ile xa ʼano, are xin cʼunic, ʼo tene-ri in mer, rachiʼil i alaj. ¡Péro n-taj!” xu bij che.
23 Por que, pois, não puseste o meu dinheiro num banco? Na minha volta, eu o teria retirado com juros.
24 Teʼuri xu bij chique i je ʼo pu tzal: “Chi maja i mer che; chi ya na che i jun chi xu chʼac lajuj tant,” coʼono.
24 E disse aos que estavam presentes: Tirai-lhe a mina, e dai-a ao que tem dez minas.
25 “Nim laj winak, ya ʼo chic lajuj ruʼ,” xe cha che.
25 Replicaram-lhe: Senhor, este já tem dez minas!...
26 I ʼatol tzij xu laʼ u wach chique: “Quin bij chiwe, jun we ʼo na chic ʼo ruʼ, ca yaʼ na mas ʼuri che; i jun chi n-ta kas ʼo ruʼ, ca ʼelsax ni jubiʼ chi ʼo ruʼ,” coʼono. Teʼuri xu bij chique:
26 Eu vos declaro: a todo aquele que tiver, dar-se-lhe-á; mas, ao que não tiver, ser-lhe-á tirado até o que tem.
27 “Niʼpa i winak chi tzel que in ilawic, chi n-cacaj ta in ʼo piquiwi, che i cʼama lok, y che i camsaj chinwach.” xu bij i ʼatol tzij. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique i winak.)
27 Quanto aos que me odeiam, e que não me quiseram por rei, trazei-os e massacrai-os na minha presença.
28 Are xbitaj ile rumal i Jesus, xu maj chubi u be pa Jerusalen, nabe chiquiwach i u tijoxelab.
28 Depois destas palavras, Jesus os foi precedendo no caminho que sobe a Jerusalém.
29 Teʼuri xe upon chu nakaj i queb aldéa, Betfage y Betánia, pa ʼo wi i ral jyub Olívos. Are ʼuri xe u nabsaj bi queb u tijoxelab.
29 Chegando perto de Betfagé e de Betânia, junto do monte chamado das Oliveiras, Jesus enviou dois dos seus discípulos e disse-lhes:
30 Xu bij chique:
30 Ide a essa aldeia que está defronte de vós. Entrando nela, achareis um jumentinho atado, em que nunca montou pessoa alguma; desprendei-o e trazei-mo.
31 We ʼo i ca tzʼonow chiwe wach u chac quix tijin chu toric, chi bij che chi cu rik u chac che i Kajwal, chix chok che. (Queje ile xu bij i Jesus chique i queb-le.)
31 Se alguém vos perguntar por que o soltais, responder-lhe-eis assim: O Senhor precisa dele.
32 Ique xe ʼec, y xqui rik i ral buru yukulic, pacha u bim bi Jesus chique.
32 Partiram os dois discípulos e acharam tudo como Jesus tinha dito.
33 Are que tijin chu toric, xe upon i rajaw, y xqui bij chique:
33 Quando desprendiam o jumentinho, perguntaram-lhes seus donos: Por que fazeis isto?
34 I tijoxelab xqui bij:
34 Eles responderam: O Senhor precisa dele.
35 Teʼuri xqui cʼam bi ruʼ i Jesus. Xqui coj qui ʼuʼ chirij i buru, cubibal re i Jesus, y xqui ʼansaj ʼan i Jesus chirij.
35 E trouxeram a Jesus o jumentinho, sobre o qual deitaram seus mantos e fizeram Jesus montar.
36 Are que tijin chi be, i winak xqui licʼ qui ʼuʼ pu be, wikbal-re.
36 À sua passagem, muitas pessoas estendiam seus mantos no caminho.
37 Are xe upon chu nakaj i Jerusalen, pa ʼo wi i kajbal lok re i jyub Olívos, conojel niʼpa i je teren chirij xe oc chi sicʼ rumal i quicotemal. Lic xqui coj u ʼij i Dios rumal uqʼuial tak milágro u ʼanom i Jesus chiquiwach.
37 Quando já se ia aproximando da descida do monte das Oliveiras, toda a multidão dos discípulos, tomada de alegria, começou a louvar a Deus em altas vozes, por todas as maravilhas que tinha visto.
38 Xqui bij:
38 E dizia: Bendito o rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e glória no mais alto dos céus!
39 Xak je ʼo juban aj Fariséo chiquixol i winak; are xquilo wach quiqui ʼan i uqʼuial winak, xqui bij che i Jesus:
39 Neste momento, alguns fariseus interpelaram a Jesus no meio da multidão: Mestre, repreende os teus discípulos.
40 I Jesus xu laʼ u wach chique:
40 Ele respondeu: Digo-vos: se estes se calarem, clamarão as pedras!
41 I Jesus cuʼ i je teren chirij xe upon chu nakaj i tinimit Jerusalen. Are xril i tinimit, cʼax xu na u cʼux, y xoʼic.
41 Aproximando-se ainda mais, Jesus contemplou Jerusalém e chorou sobre ela, dizendo:
42 Xu bij:
42 Oh! Se também tu, ao menos neste dia que te é dado, conhecesses o que te pode trazer a paz!... Mas não, isso está oculto aos teus olhos.
43 Ya cu rik i ʼij qui tij ni uyej. I aj chʼoʼoj chiwij quiqui coj ni tapia chirij i tinimit man n-ta chic pa i quix el wi. Teʼuri quiqui sutij ni iwij, y ca pe ni chʼoʼoj cʼulala.
43 Virão sobre ti dias em que os teus inimigos te cercarão de trincheiras, te sitiarão e te apertarão de todos os lados;
44 Quiqui sach na ʼuri u wach i tinimit, y que qui camsaj niʼpa i je jekel che. Are cutzi-nic, mi tene jun abaj pa xan ca canaj puwi i rachiʼil. Queje ni ile queʼelok, man n-xi ta ti usucʼ are xupon i Dios iwuʼ tobal iwe. (Queje xu bij i Jesus ile are xril i tinimit.)
44 destruir-te-ão a ti e a teus filhos que estiverem dentro de ti, e não deixarão em ti pedra sobre pedra, porque não conheceste o tempo em que foste visitada.
45 I Jesus xoc pa rachoch i Dios; are ʼuri xu jek li quelsaxic i aj cʼayinel, i aj loʼonel chi je ʼo chila.
45 Em seguida, entrou no templo e começou a expulsar os mercadores.
46 Xu bij chique:
46 Disse ele: Está escrito: A minha casa é casa de oração! Mas vós a fizestes um covil de ladrões {Is 56,7; Jr 7,11}.
47 ʼIj ʼij, i Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. I cajʼatzil i sacerdóte junam cuʼ i tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak qui wi qui jolom i aj Israel, quiqui tzucuj wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano.
47 Todos os dias ensinava no templo. Os príncipes dos sacerdotes, porém, os escribas e os chefes do povo procuravam tirar-lhe a vida.
48 Xui-ri, n-quiqui rik taj wach u ʼanic quiqui ʼano, man conojel i winak lic qui yom qui cʼux chu tayic u tzij.
48 Mas não sabiam como realizá-lo, porque todo o povo ficava suspenso de admiração, quando o ouvia falar.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.