Hebreus 9
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NVT
1 I ujer trat chi xu ya can i Dios cuʼ i winak, ʼo i usucʼ chupam re i cojbal u ʼij ire, xak ʼo jun rachoch i Dios ʼantal cumal i winak.
1 A primeira aliança tinha regras para a adoração, bem como um santuário terreno.
2 I u yijbaxic qui ʼanom che i rachoch-le, queje iri: ʼo jun cuárto nabe; chila xqui coj wi jun u taqʼuibal wukub cantil chom, xak ʼo jun mexa chila chi are u qʼuijibal i caxlanwa chi qui jachom che i Dios. I u bi i cuárto-le: “Loʼlaj qʼuijibal”, u bi.
2 Esse tabernáculo era dividido em duas partes. Na primeira, ficava o candelabro e a mesa com os pães da presença. Essa parte era chamada lugar santo.
3 Xak ʼo chic jun ral cuárto chirij panok, rumal jun cʼul cojtal pa nicʼaj. I u bi i ucab cuárto-le: “Qʼuijibal ʼatz u ʼij.”
3 Depois, havia uma cortina e, atrás dela, a segunda parte, chamada lugar santíssimo.
4 Chila ʼo wi jun altar, óro u wach, pa quiqui poroj wi i inciénso. Xak chila ʼo wi jun caxa, i chirij chuwach, lic óro, xak queje i chupam. Quiqui bij che i caxa-le: “U caxa i ka trat ruʼ i Dios.” Chupam i caxa-le ʼo jun boj óro, ʼo mana chupam. Xak chupam i caxa ʼo can u chʼamiy i mam Aaron chi xpe u tux ujer. Xak chupam i caxa ʼo can i queb tzʼalam abaj chi tzʼibtal i lajuj u tzij u pixab i Dios chuwach; ile u yom i Dios chique are xu yijba u trat cuʼ.
4 Nessa parte ficava o altar de ouro para o incenso e a arca da aliança, inteiramente coberta de ouro. Dentro da arca havia um vaso de ouro contendo maná, a vara de Arão que floresceu e as tábuas de pedra da aliança.
5 Puwi i caxa ʼo queb qui qʼuexwach ángel, “querubínes” ca bix chique. Are u chac ile, cʼutbal-re chique i winak chi i Dios ʼo chila cuʼ. I qui xicʼ ique qui licʼom puwi i caxa. I u wi i caxa, “Qʼuijibal re i cuybal mac” ca bix che. Péro n-tu chac mas quin bij puwi ile woʼor.
5 Sobre a arca ficavam os querubins da glória divina, cuja sombra se estendia por cima do lugar de expiação. Mas agora não é o momento de explicar essas coisas em detalhes.
6 Queje ile xqui yijba i qʼuijibal pa quiqui coj wi u ʼij i Dios. Que oc i aj cojol qui qʼuexel i winak pa nabe cuárto chu ʼonquil i qui patan ʼij ʼij.
6 Quando tudo estava preparado, os sacerdotes entravam regularmente no lugar santo para cumprir seus deveres sagrados.
7 Péro mi jun coc che ucab cuárto, xui i ʼatz laj aj cojol qui qʼuexel i winak coc chila; xa julaj che jun junab coquic. Are coquic, ʼo u chac cu cʼam bi u quiqʼuel chicop, cu sujuj chuwach i Dios. Are i quicʼ-le are tojbal u mac ire, xak tojbal qui mac i winak.
7 Mas apenas o sumo sacerdote, e só uma vez por ano, entrava no lugar santíssimo. Ele sempre apresentava o sangue do sacrifício pelos próprios pecados e pelos pecados que o povo havia cometido por ignorância.
8 Ruʼ tak ile, i u Tewal i Dios cu cʼut chake chi tzʼakat ʼo i u choʼab ujer trat, n-ti ocbal que i winak cʼa chuwach i Dios.
8 Com essas regras, o Espírito Santo mostra que o caminho para o lugar santíssimo não havia sido aberto enquanto o primeiro tabernáculo continuava em uso.
9 Ronojel niʼpa i xqui ʼan ique, xa xu qʼuexwachij chake yoj woʼor. Niʼpa i qui sipon, niʼpa i qui qʼuexel chi xqui camsaj chuwach i Dios, n-xtiqui ta chi qui toʼic i winak; ique cʼa xqui na i qui mac piqui cʼux.
9 Essa é uma ilustração que aponta para o tempo presente, pois as ofertas e os sacrifícios que os sacerdotes apresentam não podem criar no adorador uma consciência totalmente limpa.
10 Niʼpa tak i costúmbre-le, n-xe u to taj, man xa re i qui chʼacul: wach i quiqui tijo, wach i quiqui tuʼu, wach i costúmbre re i chʼajbal i qui chʼacul. Ronojel ile n-ta chic u chac are cu rik i ʼij chi Dios cu jalwachij i ujer tak costúmbre.
10 Tratava-se apenas de alimentos e bebidas e várias cerimônias de purificação; eram regras externas, válidas apenas até que se estabelecesse um sistema melhor.
11 Lic katzij, ile jaltajnak chic, man i Crísto ya cʼun-nak chic. Ire ca tijin chu ʼonquil u patan chi are ʼatz laj aj cojol ka tzij chuwach i Dios; caka rik i utzil chomal re i Dios rumal. I qʼuijibal pa coʼon wi u patan i Crísto, mas ʼutz, mas chom chuwach i jun, man n-ʼantal ta cumal i winak, xak n-aj chi taj chuwach i jyub taʼaj.
11 Cristo se tornou o Sumo Sacerdote de todos os benefícios agora presentes. Ele entrou naquele tabernáculo maior e mais perfeito no céu, que não foi feito por mãos humanas nem faz parte deste mundo criado.
12 I Crísto ya ocnak chic che i mer qʼuijibal chi ʼatz u ʼij, chila chicaj; xa julaj xoquic, y n-ta chic u chac coʼon chic ile. Are xoquic, mas ʼutz i xu sujuj ire che i Dios. N-are tu quiqʼuel jun ral chabat, xak mi u quiqʼuel jun ral meʼ xu sujuj, lic are u quiqʼuel ire xu sujuj, tojbal re i ka mac yoj. U tojom i kelbal chi sak chi n-tu qʼuisic.
12 Com seu próprio sangue, e não com o sangue de bodes e bezerros, entrou no lugar santíssimo de uma vez por todas e garantiu redenção eterna.
13 I winak, we ʼo jun chi n-kas ta chʼam chuwach i Dios, ca ʼani ʼuri rawasil che, chi ca quirix i u chajil jun ral meʼ chirij, we xi u quiqʼuel jun toro, we xi re jun ral chabat. Teʼuri coʼon chic chʼam laj winak.
13 Se, portanto, o sangue de bodes e bezerros e as cinzas de uma novilha purificavam o corpo de quem estava cerimonialmente impuro,
14 Bay, we are i quicʼ-le coʼonbej chʼam chique i winak, are mas ʼutz ʼuri u quiqʼuel i Crísto coʼonbej chʼam che i ka cʼux yoj. I Crísto, ucʼam rumal i u Tewal i Dios, xu sujuj rib tojbal re ka mac chuwach i Dios. Ire chom, n-ta tzʼil, n-ta mac che. I u quiqʼuel ire cresaj ni ka mac pa ka cʼux. Teʼuri caketamaj pa ka cʼux chi n-ta chic ka mac chikij. N-caka ʼan ta chic i ujer tak costúmbre chi n-tu chac, chi n-ta coʼon-re chake, man xui che i Dios cʼaslic caka ʼan ni u chac, caka coj ni u ʼij.
14 imaginem como o sangue de Cristo purificará nossa consciência das obras mortas, para que adoremos o Deus vivo. Pois, pelo poder do Espírito eterno, Cristo ofereceu a si mesmo a Deus como sacrifício perfeito.
15 Ujer, i winak ʼo qui mac man n-xqui ʼan taj pacha i cu bij i nabe u trat i Dios cuʼ; woʼor ʼo chic jun trat cʼacʼ. Are i Jesucrísto are i aj ucʼanel re i trat-le. Rumal-i, niʼpa i oj sicʼtal rumal i Dios caka rik ni ka cʼaslemal ruʼ. I Dios u bim chake chi cu ya jun ka cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. Caka riko man xa ʼan jun camic tobal ke yoj: i camic-le are i camic xicʼaw wi i Jesucrísto, tojbal re i kelbal chupam i ka mac.
15 Por isso ele é o mediador da nova aliança, para que todos que são chamados recebam a herança eterna que foi prometida. Porque Cristo morreu para libertá-los do castigo dos pecados que haviam cometido sob a primeira aliança.
16 Wach u sujum i Dios chake, n-queje tene ca yataj-i chake ma ta xcam i Jesucrísto. Iwetaʼam chi jun kajawxel que u pixbaj i racʼal pa que canaj wi che ubitak que chi qui jujunal. Péro ique n-ta piquiʼab quiqui chap tan, cʼa cacoyʼej na we xcam i qui kajaw.
16 Quando alguém deixa um testamento, é necessário comprovar a morte daquele que o fez.
17 Wach i u sujum chique, n-quiqui chap ta tan, man cʼa cʼas i nim laj winak. We xcam ʼut, teʼuri ʼo chic piquiʼab quiqui chapo wach yatal can chique.
17 O testamento só se torna válido após a morte da pessoa. Enquanto ela ainda estiver viva, o testamento não entra em vigor.
18 Xak queje xoʼon li nabe trat ile ruʼ i Dios, n-tu choʼab, cʼa xe camsax ni juban chicop chuwach i Dios.
18 É por isso que até mesmo a primeira aliança foi sancionada com o sangue.
19 Cha cʼun pi cʼux wach xqui ʼano: xe qui camsaj juban ral tak meʼ xak juban ral tak chabat chuwach i Dios. Teʼuri i mam Moises xu bij chique i winak ronojel i tzij pixab re u ʼatbal tzij i Dios. Are xqʼuis ile, xu chap i qui quiqʼuel i chicop y xu coj ya ruʼ. Teʼuri xu chap jun u ʼab cheʼ, hisópo u bi, xak jubiʼ rismal chij, cak catzunic; xu chʼensaj i u ʼab cheʼ ruʼ i quicʼ-le, y xu quirij chuwach i mísmo wuj pa tzʼibtal wi u ʼatbal tzij i Dios, xak xu quirij bi piquiwi i winak.
19 Depois de ler todos os mandamentos da lei a todo o povo, Moisés pegou o sangue de novilhos e de bodes, e também água, e os aspergiu com ramos de hissopo e lã vermelha sobre o Livro da Lei e sobre todo o povo.
20 Are ca tijin chu ʼonquil ile, xu bij i tzij-i chique: “I u cojic i quicʼ-i, cu ya u choʼab i ka trat ruʼ i Dios. Lic are i Dios u bim chi chaka ʼana pacha cu bij i trat-i.” Queje ile xu bij i mam Moises chique.
20 Em seguida, disse: “Este sangue confirma a aliança que Deus fez com vocês”.
21 Xak xu quirij i quicʼ-le che i cárpa chi rachoch i Dios. Teʼuri xu quirij puwi tak i ʼo chila chi cu rik u chac re cojbal u ʼij i Dios.
21 Da mesma forma, aspergiu com sangue o tabernáculo e todos os utensílios usados nos serviços sagrados.
22 I u ʼatbal tzij i Dios cu bij chi laj ronojel craj u ʼanic chʼam che ruʼ quiqʼuelaj. We n-ta jun ca yaw i quicʼ, n-ta cuybal mac ʼuri.
22 De fato, segundo a lei, quase tudo era purificado com sangue, pois sem derramamento de sangue não há perdão.
23 Rumal-i, oʼonom lok xe qui camsaj i chicop y xqui quirij i quicʼ puwi ronojel tak ile, coʼonbej chʼam che. I cárpa chi rachoch i Dios, ruʼ niʼpa tak i ʼo chupam, xa u qʼuexwach i mer u qʼuijibal i Dios chila chicaj. Xui-ri, wach tak i ʼo chila chicaj mas ʼo u ʼij, rumal-i, xajwaxic xsujux i quiqʼuelaj chi mas ʼutz chuwach i qui quiqʼuel i chicop.
23 Assim, as representações das coisas no céu tiveram de ser purificadas com o sangue de animais. As verdadeiras coisas celestiais, porém, tiveram de ser purificadas com sacrifícios muitos superiores.
24 Man n-are ti pa rachoch i Dios waral chuwach i jyub taʼaj pa xoc wi i Crísto chu sujuxic u quiqʼuel; ire lic chila chicaj xoc wi, pa mer ʼo wi i Dios. I rachoch i Dios chi, chuwach i jyub taʼaj, xa yijbam cumal i winak, xa u qʼuexwachim i mer u qʼuijibal i Dios. Chila chicaj, i Jesucrísto ʼo chuwach i Dios cojbal-re i ka tzij yoj chuwach.
24 Pois Cristo não entrou num santuário feito por mãos humanas, mera representação do santuário verdadeiro no céu. Ele entrou no próprio céu, a fim de agora se apresentar diante de Deus em nosso favor.
25 Waral chuwach i jyub taʼaj, i ʼatz laj aj cojol qui tzij i aj Israel winak chi junab junab coc pa Qʼuijibal ʼatz u ʼij, chu sujuxic u quiqʼuel chicop chuwach i Dios. Péro i Crísto n-queje ti ile xu ʼano. Ire, are xu sujuj i quicʼ chuwach i Dios, lic are u quiqʼuel ire xu sujuj. Xa julaj xu ʼano, n-qʼuialmul taj.
25 E ele não entrou no céu para oferecer a si mesmo repetidamente, como o sumo sacerdote aqui na terra, que todos os anos entra no lugar santíssimo com o sangue de um animal.
26 We tene ʼo u chac chi qʼuialmul cu sujuj rib i Crísto, xu jek tene li u ʼonquil-i chu xebal li ʼij sak. Péro n-queje ta xu ʼan ile. Woʼor, che tak i qʼuisbal ʼij-i, i Crísto cʼun-nak chu sujuxic rib; ile xa julaj xu ʼano, n-ta chic mas u chac cu ʼan ile. Are u camic-le, are i ʼelsabal re i ka mac; rumal-i xcʼunic.
26 Se fosse assim, ele precisaria ter morrido muitas vezes, desde o princípio do mundo. Mas agora, no fim dos tempos, ele apareceu uma vez por todas para remover o pecado mediante sua própria morte em sacrifício.
27 Conojel i winak, xa julaj que camic, teʼuri ca ʼan ni ʼatbal tzij piquiwi.
27 E, assim como cada pessoa está destinada a morrer uma só vez, e depois disso vem o julgamento,
28 Queje ile i Crísto xa juyac xcamic, crelsabej qui mac u qʼuial winak. Coʼon panok ca winakir chalok. N-are ta rumal i relsaxic qui mac i winak are ca winakir tan chic, man u ʼanom chic ile. Ca cʼun chu tzʼakatsaxic i quelbal chi sak niʼpa i coyʼem ire.
28 também Cristo foi oferecido como sacrifício uma só vez para tirar os pecados de muitos. Ele voltará, não para tratar de nossos pecados, mas para trazer salvação a todos que o aguardam com grande expectativa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.