Atos 26

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Are ʼuri, xu bij i ma Agrípa che i ma Páblo:
1 Então Agripa disse a Paulo: “Você pode falar em sua defesa”. Paulo fez um sinal com a mão e começou sua defesa:
2 —Nim laj ka ʼatol tzij ma Agrípa, ʼutz we yin, man xyaʼ chwe quin bij in tzij chawach, tobal wib. ʼUtz quin to wib che ronojel i quiqui bij i aj Israel winak chi quiqui coj in mac.
2 “Rei Agripa, considero-me feliz de ter hoje a oportunidade de lhe apresentar minha defesa contra todas as acusações feitas pelos líderes judeus,
3 Quin quicotic, man yet lic awetaʼam ronojel i ka costúmbre yoj, oj aj Israel winak; xak awetaʼam tak i cʼutunic chi caka chap kib puwi. Rumal-i, quin tzʼonoj utzil chomal chawe, chin a ta ruʼ u nimal a cʼux.
3 pois sei que conhece bem todos os costumes e controvérsias dos judeus. Portanto, peço que me ouça com paciência.
4 Conojel i aj Israel winak quetaʼam, wach ʼax in ʼanom wi lok chiquiwach, cʼa are in ala. Quetaʼam wach in cʼaslemal che i jyub pa in alaxnak wi, xak wach in ʼanom pa Jerusalen.
4 “Como os líderes judeus sabem muito bem, recebi educação judaica completa desde a infância entre meu povo e depois em Jerusalém.
5 Xak quetaʼam chi yin, cʼa in ala, xin ya li in wach cuʼ i aj Fariséo. We cacaj, chiqui bij ile chi katzij. Quetaʼam chi i je aj Fariséo lic quiqui coj u ʼij i ujer ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises; mi jun chic tzobajil ca ʼanaw mas ile chakawach yoj, oj aj Fariséo.
5 Também sabem, e talvez estejam dispostos a confirmar, que vivi como fariseu, a seita mais rígida de nossa religião.
6 Y woʼor quiqui tzʼonoj ʼatbal tzij chwij xa rumal cul in cʼux che, chi Dios cu ʼan na pacha u bim can chique i katit ka mam.
6 Agora estou sendo julgado por causa de minha esperança no cumprimento da promessa feita por Deus a nossos antepassados.
7 Niʼpa i je qui muk qui xiquin i cablajuj u cʼojol i mam Israel, xak coyʼem wach u sujum can i Dios; rumal-i quiqui ʼan qui patan che, chi paʼij chi chaʼab. Nim laj winak, rumal wach i quin tijin yin chu bixquil chirij ile chi u sujum i Dios, are i rumal-i i aj Israel que tijin chu cojic in mac woʼor —xu bij i ma Páblo.
7 De fato, é por isso que as doze tribos de Israel adoram a Deus fervorosamente, dia e noite, e compartilham da mesma esperança que eu. E, no entanto, ó rei, acusam-me por causa dessa esperança!
8 Teʼuri xu bij chique conojel i je ʼo chila:
8 Por que lhes parece tão incrível que Deus ressuscite os mortos?
9 Teʼuri xu bij:
9 “Eu costumava pensar que era minha obrigação empenhar-me em me opor ao nome de Jesus, o nazareno.
10 Queje ile xin ʼan pa Jerusalen. I cajʼatzil i sacerdóte xqui ya chwe chi que in chap i creyent y xe in tzʼapij je qʼui pa cárcel. Y are quiqui bij chi que camsaxic, yin xak xin ya in wach che.
10 Foi exatamente o que fiz em Jerusalém. Com autorização dos principais sacerdotes, fui responsável pela prisão de muitos dentre o povo santo. E eu votava contra eles quando eram condenados à morte.
11 Qʼuial mul xin ʼan cʼax chique i creyent, ʼanbal re chique chi quiqui bij na chi n-quiqui coj ta chic i Jesus. Queje xin ʼan yin ile pa tak molbalʼib pa Jerusalen. Yin pacha xin chʼujer rumal i woywal chique; y xin terbej chiquij cʼa pa tak tinimit naj.
11 Muitas vezes providenciei que fossem castigados nas sinagogas, a fim de obrigá-los a blasfemar. Eu me opunha a eles com tanta violência que os perseguia até em cidades estrangeiras.
12 Rumal-i xin maj bi in be pa tinimit Damásco chi qui tzucuxic i creyent. Wucʼam bi jun wuj yatal bi chwe cumal i cajʼatzil i sacerdóte, cʼutbal-re chi ʼo pinʼab que in chap i creyent.
12 “Certo dia, numa dessas missões, dirigia-me a Damasco, autorizado e incumbido pelos principais sacerdotes.
13 Are coj tijin chi be, colo tiqʼuil ʼij, xwil jun nim laj ʼaʼ xtzak li chicaj, pacha u tzunbal i ʼij, xui-ri mas ca walchʼin chuwach ile. Xrepcan chikij chakawach cuʼ i wachiʼil.
13 Por volta do meio-dia, ó rei, ainda a caminho, uma luz do céu, mais intensa que o sol, brilhou sobre mim e meus companheiros.
14 Are ʼuri, konojel xoj tzak pulew, y yin xin ta jun chʼawbal. ʼO jun xchʼaw chwe pa ka chʼawbal oj aj Israel winak y xu bij chwe: “A-Sáulo, a-Sáulo, ¿wuchac ca ʼan chʼoʼoj chwij? Che awib yet ca ʼan wi i cʼax, pacha cu ʼan i boyex are cu coj akan, xa che u tzam i puyu cu coj wi. Xa queje ile cat tijin yet chu ʼonquil che awib,” xin utixic.
14 Todos nós caímos no chão, e eu ouvi uma voz que me dizia em aramaico: ‘Saulo, Saulo, por que você me persegue? Não adianta lutar contra minha vontade’.
15 Teʼuri xin bij, “¿At pachin yet, Nim laj Winak?” xin cha. I Kajwal xu bij, “Yin in Jesus chi cat tijin chi chʼoʼoj chwij.
15 “‘Quem és tu, Senhor?’, perguntei. “E o Senhor respondeu: ‘Sou Jesus, a quem você persegue.
16 Xui-ri, chat walijok y chat tacʼalok; in cʼutum wib chawe man quin ʼan chawe at ajchac chwij. Ca lap na chique i winak wach awilom chwe yin woʼor, xak wach quin cʼut na chawe coʼon panok.
16 Agora levante-se, pois eu apareci para nomeá-lo meu servo e minha testemunha. Conte o que viu e o que eu lhe mostrarei no futuro.
17 Cat in to na chiquiwach i aj Israel winak, xak cat in to na chiquiwach i ne te aj Israel, chi woʼor cat in tak bi cuʼ.
17 E eu o livrarei tanto de seu povo como dos gentios. Sim, eu o envio aos gentios
18 Cat in tak bi cuʼ i je tzʼapim qui baʼwach man que a tzunsaj na y n-que bin ta chic pa ʼekumal, xui-ri que bin chi sak. Cat in tak bi cuʼ i je ʼo puʼab i itzel, man que a ʼatsaj puʼab i Dios. Cat in tak bi cuʼ i je sachnak, man quiqui cuba ni qui cʼux chwe yin, quiqui rikbej re u cuybal qui mac, xak i cocbal cuʼ i je re chic i Dios.” Queje ile xu bij i chʼawbal chwe.
18 para abrir os olhos deles a fim de que se voltem das trevas para a luz, e do poder de Satanás para Deus. Então receberão o perdão dos pecados e a herança entre o povo de Deus, separado pela fé em mim’.
19 Rumal-i, nim laj winak ma Agrípa, yin n-in kelom ti chʼawbal chi xin ta chicaj.
19 “Portanto, rei Agripa, obedeci à visão celestial.
20 Are i xin ʼano, nabe xin paxsaj u tzij i Kajwal pa tinimit Damásco, teʼuri xin ʼax pa Jerusalen chu bixquil, teʼuri queje ile xin ʼano ronojel i jyub Judéa, xak xin ʼe cuʼ i ne te aj Israel. Xin bij chique chi ʼo u chac quiqui jalwachij qui cʼaslemal, y quiqui jach quib puʼab i Dios; teʼuri, wach tak quiqui ʼano, chom, quiquilbej re i winak chi qui jalwachim chic qui cʼaslemal.
20 Anunciei a mensagem primeiro em Damasco, depois em Jerusalém e em toda a Judeia, e também aos gentios, dizendo que todos devem arrepender-se, voltar-se para Deus e mostrar, por meio de suas boas obras, que mudaram de rumo.
21 Xa rumal ile, i cajʼatzil i aj Israel xin qui chap pa rachoch i Dios, xin qui tzʼapij, y xqui tzucuj wach in camsaxic quiqui ʼano.
21 Alguns judeus me prenderam no templo por anunciar essa mensagem e tentaram me matar.
22 Xui-ri, i Dios in u tom y cʼa are in ʼo wi woʼor, jiquil in cʼux che i Kajwal. Quin lap i Kajwal chique conojel, chi nimak chi chʼutik. Are i quin tijin chu bixquil chique, are xak jun ruʼ pacha i xqui bij i ajbil u tzij i Dios ujer, xak i xu bij i mam Moises chi ca ʼani na.
22 Mas Deus tem me protegido até este momento, para que eu dê testemunho a todos, dos mais simples até os mais importantes. Não ensino nada além daquilo que os profetas e Moisés disseram que haveria de acontecer,
23 Xqui bij chi i Tolke ca camsax na, teʼuri ca cʼun chic sak chuwach; xqui bij chi are ire chi nabe ca cʼunsax ni sak chuwach rumal i Dios, teʼuri cu paxsaj ni u tzijol i elbal chi sak chake yoj oj aj Israel, xak chique i ne te aj Israel —xu bij i ma Páblo.
23 que o Cristo sofreria e seria o primeiro a ressuscitar dos mortos e, desse modo, anunciaria a luz de Deus tanto aos judeus como aos gentios”.
24 I gobernador, ma Fésto, are xu ta ile chi xu bij i ma Páblo tobal rib, ire co xu bij:
24 De repente, Festo gritou: “Paulo, você está louco! O excesso de estudo o fez perder o juízo!”.
25 I ma Páblo xu bij che:
25 Mas Paulo respondeu: “Não estou louco, excelentíssimo Festo. Digo a mais sensata verdade,
26 Chi ʼo wi i nim laj ʼatol tzij ma Agrípa, ire xak retaʼam niʼpa iri chi xin bij; rumal-i ʼo u cowil in cʼux chu bixquil. Yin wetaʼam chi ire u tom chic niʼpa iri chi quin tijin chu bixquil re i Jesucrísto, man niʼpa tak ile n-ʼantal ta aliʼal —xu bij.
26 e o rei Agripa sabe dessas coisas. Expresso-me com ousadia porque tenho certeza de que esses acontecimentos são todos de conhecimento dele, pois não se passaram em algum canto escondido.
27 Teʼuri xu bij che i ʼatol tzij, ma Agrípa:
27 Rei Agripa, o senhor crê nos profetas? Eu sei que sim”.
28 I ma Agrípa xu bij che:
28 Então Agripa o interrompeu: “Você acredita que pode me convencer a tornar-me cristão em tão pouco tempo?”.
29 I ma Páblo xu bij che:
29 Paulo respondeu: “Em pouco ou em muito tempo, peço a Deus que tanto o senhor como os demais aqui presentes se tornem como eu, exceto por estas correntes”.
30 Teʼuri i ʼatol tzij, ma Agrípa, xwalij ʼanok, xak i gobernador, xak i ati Bereníce; xak i niʼpa i je ʼo cuʼ, xe walijic.
30 Então o rei, o governador, Berenice e todos os outros se levantaram e se retiraram.
31 Are xe el bic, xqui bij chiquiwach:
31 Enquanto saíam, conversavam entre si e concordaram: “Esse homem não fez nada que mereça morte ou prisão”.
32 I ma Agrípa xu bij che i ma Fésto:
32 E Agripa disse a Festo: “Ele poderia ser posto em liberdade se não tivesse apelado a César”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.