Mateus 25

Liáꞌa Chuánshi Dios Shínaa (ACA) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 “Numá irrú áabai mawí linácu liá'a liyáali éerri jáicta nuéejojoo áaqueji léjta rey. Íchaba chóniwenai namá'ee nacúnusiaca nuyá, nabésunaaminau léjta nabésu náa'a diez miyácanai áabai sáictata nawówa nacásactacoo. Náa'a miyácanai nawína nashínaa lámparau acéiteyu sáica, jáiwa najiáu nashínaa cuíta najúntedaque'e liá'a nashínaacoo, ya natálideda liyá licásactalacoo.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Cinco néenaa mawíteeni, ya cinco cáwini wítee.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 Náa'a mawíteenica natée nashínaa lámparau, ne jócu natée aceite nacámushedaque'e báaniwani;
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 ne ta nája náa'a cawíteenica, natée nashínaa aceite botella rícu ya nashínaa lámpara.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Ne lidécudacalau líinu liá'a nashínaacoo, jáiwa cadájuni nayái quinínamai, ya ta namáacai.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Ya wówai'inaami béewami táayebee cái, jáiwa néemi namáidadaca: ‘¡jái líinu chéjirra nashínaacoo! ¡Ijiáyu irríshibiacani!’
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Quinínama náa'a miyácanaimica nabárruau, jáiwa nachána nachúndadani nashínaa lámparau.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 Néenee náa'a cinco mawíteenica, namá'ee nalí náa'a cinco cawíteenica: ‘Yáa walí píitui ishínaa aceite éenau, jiníwata washínaa lámpara cháqueneu nayáca.’
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 Ne náa'a cinco miyácanai cawíteenica néeba'ee: ‘Jóca, jiníwata jóca léenaa walí jiní irrú. Mawí cawénica yáacoo chaléeni nawéndactalacani iwénique'e irrúwoo iyá jájiwani.’
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Ne nácula náa'a cinco miyácanaica náau nawéni aceite, jáiwa líinu léji liá'a nashínaacoo, ne náa'a cinco cawíteeninica nawárroo liájcha boda rícula, jáiwa cuíta númaca báyeerriwai.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Ne liáwinaami náiinu náa'a áabi miyácanaimi namá'ee: ‘¡Wawácali, wawácali, jiméecu wáajaba cuíta númaca!’
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 Ne léeba'ee nalí: ‘Ne yáawaiyi numá irrú, jócai nucúnusia iyá, tándawa jócai numéecu cuíta núma.’
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 “Cáwi iwítee yáca, jiníwata jócai yáa léenaa, tánashia éerri rícu, ya hóraa nuíinui. —Jesús má'ee.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 Linácu liá'a nuéejoocojoo áacairra néeni léjta rey, nuá irrú áabai licábacanaa. “Dios wánacaalactalaca chái cábacanaa léjta báqueerri washiálicuerri, wówerri liácoo liyáca áabai cáinabi ítala, limáida lishínaa tráawajadorbiniu, jáiwa licárgueda nalí natúyaque'e liwárruanica.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Báqueerri néenaarru léntregaa lirrú cinco mil monedayu, báqueerrirru dos mil moneda, ya báqueerri mil moneda. Bácainaa liá nalí léjta nawítee éenau'u liá léenaami. Jáiwa liáwai áabai cáinabi néerra.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Liá'a tráawajadorca ríshibierri cinco mil moneda, néenee liméda negocio liyú liá'a warrúwaca, jáiwa ligáana áabata cinco mil moneda liyúi.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Chacábacanaa liá'a ríshibierri dos mil moneda, ligáana áabata dos mil mawí.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Ne liá'a ríshibierri mil moneda, jáiwa liáwai libáya liwácali wárruaniwai, útawi rícu liméda cáinabi rícu, quéewique'e léejueda liwácalirru wáni.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 “Íchaba éerri liáwinaami léejoo liá'a nawácalica náa'a tráawajadorbinica, jáiwa lichánau liméda náajcha cuenta.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Quéechanacu líinu liá'a ríshibierri cinco mil moneda, jáiwa léejueda liwácalirru áabata cinco mil, limá'ee: ‘Nuwácali, jiyá yáirri nulí cinco mil, áajee áabata cinco mil nugáanani jirrú.’
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 Liwácali má'ee lirrú: ‘Sáicai wérri, jiyá tráawajador sáicai machácanii wítee; ne machánica jiyá liyú liéni píituica, numáacaminaa jiyá jiwánacaala áabata mawí. Jiwárroo sáicta jiwówau nuájcha.’
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Liáwinaami líinu liá'a tráawajadorca ríshibierri dos mil moneda, limá'ee: ‘Nuwácali, jiyá yáirri nulí dos mil moneda, áajee áabata dos mil nugáanani jirrú.’
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 Liwácali má'ee lirrú: ‘Sáicai wérri, jiyá tráawajador sáicai machácani wítee; ne machácanica jiyá liyú liéni píituica, numáacaminaa jiwánacaala áabata mawí. Jiwárroo sáicta jiwówau nuájcha.’
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 “Ne quéecha'inaami líinu liá'a tráawajador ríshibierri mil moneda, limá'ee liwácalirru: ‘Nuwácali, nuyá yáairri léenaa jiyáca washiálicuerri cabálini wérri, léjta liyá yáawaquederri ítashi áabi shínaa bacháida rícu, ya jiáwaqueda á'a jócta jiáabana.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 Cáarru nuyái wísta jócu nugáana ya nupérdia jiwárruani, tándawa nuáu nubáya jiwárruani cáinabi yáajabala. Ne áajee liéni jiwárruanica jishínaaca.’
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 Liwácali éeba'ee lirrú: ‘Jiyá tráawajador máashii ya íinui, ne jiácta léenaa nuáwaqueda banácali á'a jócta nuáabana ya nuáwaqueda á'a jócta nucása,
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 jirrúna'inaa jitée ta nuwárruani banco rícula, ya jáicta nuéejoowai nurríshibiacta nuwárruaniu ya ta liá'a ligáanani nulí lítala.’
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Néenee liwácali ma nalí náa'a yáainai nayá néeni: ‘Éeda liúcha liérra mil monedaca, ya yáa lirrúni liá'a wáalierri diez mil.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Liá'a éemerri sáica, yáirri'inaa léenaa mawí, ne liá'a jócai éemi sáica, áawita liyá liá léenaa mawí, liyá pérderri'inaa liá'a píitui rími liáni léenaa nácu.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Ya liéni tráawajador jiní sírbiani, ijéda bináawalani catáwacactalaca. Néeneeminaa líchajoo ya liámuedaminaa léujoo licáichajoo.
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 “Jáicta nuyá washiálicuerri Dios Cúulee, íinujoo quinínama macájirra nucáamarra yáajchau, ya quinínama nushínaa ángelbini, nuwáaminau nuárrubai balíbali íta'au.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Quinínama chóniwenai cáinabi íta'aa sánaca, náawacaminau nunáneewa, ya táminaa nushírrida nayái bácainaa, jicá'a báqueerri pastor shírridau'u lishínaa ovejau cabra íibicha.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Léjta pastor máidau oveja sáicaquictejica ya náa'a cabraca apáuliquictéjica; chacábacanaa numéda'inaa nuyá Washiálicuerri Dios Cúuleeca, numáidaminaa náa'a Dios wínanica sáicaquictejica, ya náa'a chóniwenai máashiinica numáidaminaa apáuliquictéjica.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Numáminaa nuyá Reyca nalí náa'a yáainai sáicaquictejica: ‘Íinu chérra iyá, nusálijinaa yáaque'e irrú sáicabee; irríshibia liá'a wánacaalactalaca níseerri lichúnicuwai irrúi, rícuete Dios méda éerrica.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Quéecha'inaamite ínaaishi nulí, iyáte yáate núya; iméete nuwówa, yáate nuíirra shiátai; nujínani'inaamiteu jiní núbana, yáate nuárrui.
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 Cháuctate núbala, yáate nulíni; nubálina'inaamiteu, yáateu iyúda nuyá; nuyá'inaamite cuíta manúmai rícula, íinute icába nuyá.’
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 Néenee nasátaminaa néemiu náa'a majíconaanica Dios wínanica: ‘Wawácali, ¿chacálitate wacába ínaaishi jirrú jíni, ya wáate jíya? ¿O chacálitate wacába imée jiwówa jíni, ya wáate jíirra shiátai?
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 ¿Chacálitate wacába jiní jiárrui jíni, wáate jiárrui, o cháucta'inaamite jíibala, ya wáate jirrúni?
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 ¿Chacálitamite wacába jibálinacoo jíni, ya jiyá cuíta manúmai rícula, ya wáateu wacába jiyá?’
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 Nuyá Rey nuéebaminaa nalí: ‘Ne yáawaiyi numá irrú, quinínama liá'a imédani nalí náani nuéenajinai mawíni rími imíyaca, nulí iméda iyácani.’
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 “Néenee nuyá Rey máminaa nalí náa'a yáainai apáuliquictéji: ‘Ishírriu núcha iyá náa'a Dios nísani limárru nayácala licástigaani'inaa; yáa namówai infierno rícula méderricoo Wawásimirru ya lishínaa ángelbinica.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Iyá'ee éenalicuni yáacoo infierno rícula, níwata ínaaishite nulí, ne jóctate yáa núya; iméete nuwówa, ne jóctate yáa nuíirra shiátai,
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 nujínaniteu déecucha nucáinaberra yúchau, ne jóctate yáa nulí yáarrushi. Cháuctate núbala, ne jóctate yáa nulíni; nubálinateu ya nuyá cuíta manúmai rícula, ne jóctate íinu iyúda nuyá.’
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 Néenee nasátaminaa néemiu liyá: ‘Wawácali, ¿chacálitate wacába ínaaishi jirrú, o imée jiwówa, o léjta liá'a jiní yáarrui liyácta'inaa, o cháucta jíibala, o jibálinacoo, o cuíta manúmai rícula, ne jóctate wayúda jiyá?’
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 Nuyá liá'a Reyca léebaminaa nalí: ‘Ne yáawaiyi numá irrú, quinínama liá'a jócai iméda nalí náani éebidenaica imíyani rímica, chacábacanaa jóca iméda nulíni.’
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Náaminau náani carrúnatai néerra jócai amáarra, ne náa'a majíconaanica náaminau cáwicashi néerra jócai amáarra.”
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.